Căderea de 25% a cheltuielilor publice de capital în T1 sabotează scenariul Bruxelles-ului că PIB-ul României va fi împins în sus de majorarea investiţiilor

Comisia Europeană îşi bazează scenariul de creştere economică pentru România, de 2,8% în 2015 şi 3,3% în 2016, între altele, pe ipoteza că investiţiile publice şi private în economie vor creşte anul acesta şi anul următor.

Primele trei luni din an contrazic însă acest scenariu, în ceea ce priveşte investiţiile publice: în T1 cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au scăzut cu 25% comparativ cu T1 2014, fiind realizate doar într-o proporţie de 29,6% faţă de ceea ce fusese programat.

Nici ipoteza Comisiei că absorbţia fondurilor europene va creşte, impulsionând investiţiile publice, nu se confirmă în primele trei luni ale anului: de la UE au fost primite, în T1, doar o treime din fondurile pe care Finanţele şi-au construit scenariul bugetar; iar cheltuielile guvernamentale în proiectele derulate cu fonduri UE sunt şi ele doar cu puţin mai mari de o treime faţă de program.

Prognoza de primăvară a Comisiei Europene pentru România, publicată marţi, observă că, după doi ani de evoluţie negativă, investiţiile au încheiat anul 2014 cu o creştere de 1,4% în trimestrul IV, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013.

Comisia anticipează că investiţiile private sunt aşteptate să crească în 2015 şi 2016, susţinute de scăderea costurilor împrumuturilor, de exceptarea fiscală a profitului reinvestit, de perspectivele solide de creştere economică şi de un nivel de încredere în economie aflat la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani. Investiţiile publice, susţine mai departe documentul Comisiei, vor creşte la rândul lor în 2015, odată cu creşterea absorbţiei fondurilor europene, dar vor scădea în 2016.

Nu doar Comisia anticipează o creştere a investiţiilor, ci şi observatorii economiei interne. Analizând situaţia economică din ultimele luni, analiştii Băncii Transilvania au construit un scenariu potrivit căruia investiţiilor productive vor creşte într-un ritm mediu anual de 5,6% între 2015 şi 2017, proces care ar urma să fie susţinut de politica monetară relaxată, dar şi de perspectivele reducerii fiscalităţii.

Nu sunt încă date despre investiţiile totale în economie în T1, dar, în ceea ce priveşte investiţiile publice, acestea sunt la un nivel care infirmă ipoteza majorării lor.

Investiţiile totale au scăzut în ultimii doi ani cu 7,9% în 2013 şi cu 3,5% în 2014 şi o bună parte a vinei aparţine statului care a redus cheltuielile de capital (investiţiile din buget) cu 7,5% în 2013 şi cu 4,6% în 2015 pentru a se menţine în ţinta de deficit bugetar. Odată cu semnele unei relansări de durată, era de aşteptat ca aceste cheltuieli să fie reluate măcar la valoarea celor programate.

Ministerul Finanţelor a programat în bugetul de stat pe 2015 investiţii de 44,7 mld. lei, mai mari cu aproape 24% faţă de sumele programate în 2014.

Ipoteza s-a fundamentat pe o creştere semnificativă a sumelor aferente proiectelor cu fonduri europene.

Doar că execuţia bugetului general consolidat pentru T1 arată că în buget au intrat de la UE sub o treime din banii aşteptaţi şi au fost cheltuite cu doar puţin peste o treime din sumele programate. Bugetul nu a primit de la UE decât 31% din sumele aşteptate (1,3 mld. lei din peste 4,5 mld. lei programate) şi a cheltuit pentru proiectele dezvoltate cu banii UE doar 37% din sumele programate (2,1 mld. lei, faţă de 6 mld. lei în program). De asemenea, cheltuielile de capital s-au realizat în T1 într-o proporţie de doar 29,6%, înregistrând o cădere abruptă faţă de T1 2014 de aproape 25%.

Finanţele ţin cu dinţii de cheltuieli pentru a obţine spaţiu fiscal pentru reducerea TVA la alimente, de la 1 iunie (în T1, excedentul bugetar este de aproape 5 mld. lei), însă, dacă lucrurile continuă aşa, atunci ţinta de investiţii publice va fi din nou ratată ca şi în precedenţii doi ani, iar echilibrul bugetului va fi obţinut tot cu sacrificarea investiţiilor.