Dobânzile Robor au scăzut şi ar trebui să se vadă în ratele la credite, iar leul s-a depreciat

Scăderea dobânzilor pe piaţa monetară a accelerat, în special pentru scadenţele scurte, iar leul a intrat pe o tendinţă de depreciere în raport cu euro, după anunţul-surpriză al BNR privind reducerea dobânzii de politică monetară la un nou minim istoric.

Banca centrală a surprins miercuri piaţa printr-o nouă scădere a dobânzii-cheie, de la 2% la 1,75%, concomitent cu reducerea aşteptată a rezervelor minime obligatorii la lei, de la 10% la 8%, care va lăsa băncilor 3 mld. lei lichiditate pe care ar trebui să o plaseze în credite. Majoritatea analiştilor anticipau menţinerea dobânzii de politică monetară la 2%, precum şi posibilitatea reducerii RMO pentru pasivele în lei.

Ratele de dobândă au scăzut foarte mult pe piaţa monetară în cazul scadenţelor de până la o săptămână, Robor overnight coborând în ziua deciziei BNR de la 1,81% la 1,35%, iar ieri a ajuns la 1,14%. Dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, utilizată de bănci ca referinţă pentru costul creditelor în lei acordate persoanelor fizice, a coborât miercuri la 1,44% pe an, iar joi s-a plasat la 1,41% pe an. La începutul anului indicatorul Robor la 3 luni oscila în jurul palierului de 1,7% pe an.

Scăderea costului de finanţare al băncilor ar trebui să se reflecte în ieftinirea împrumuturilor în lei pe măsură ce indicatorii vor fi ajustaţi în contractele de credit. Bancherii nu se vor grăbi însă să taie şi din marjele de câştig aplicate peste indicatorii pieţei monetare. Băncile sunt obligate prin contract să ajusteze nivelul indicatorilor utilizaţi ca bază de calcul al dobânzii finale în funcţie de evoluţia propriului cost de finanţare.

Costul leilor pe piaţa monetară a înregistrat de la începutul anului mai multe perioade de volatilitate chiar dacă nu la fel de ample precum cele din 2014, ceea ce a descurajat într-o anumită măsură creditarea în lei. Robor la 3 luni ajunsese în martie la un minim de aproape 1,2% pe an. Episodul anterior de volatilitate avusese loc în a doua jumătate a lunii martie, când fusese testat pragul de 1,5% pe an, fără a fi însă depăşit. Evoluţia a fost generată de o lipsă temporară de lichiditate pe piaţă, ca urmare a regularizărilor impozitelor pe profit aferente anului trecut. Orice mişcare a indicatorilor pieţei monetare se resimte în costul creditelor în lei având în vedere nivelul foarte scăzut al dobânzilor.

După decizia-surpriză a BNR, leul s-a depreciat în raport cu euro, pierzând în doar două zile 0,5%. Ieri, cursul de referinţă anunţat de BNR a urcat la 4,4495 lei/euro.

Analiştii au susţinut că decizia BNR de a tăia din nou dobânda-cheie va stimula băncile să continue procesul de reducere a costului creditelor în lei şi va descuraja intrările capitalurilor speculative, care ar avea impact asupra aprecierii leului, cu consecinţe nefavorabile asupra competitivităţii exporturilor şi accelerării deflaţiei.