Cum să nu ajungi şomer cu diplomă

Context

Şomajul în rândul tinerilor este de aproape 25%, conform Institutului Naţional de Statistică, ceea ce înseamnă că în realitate este mai mare. După opt ani de corporate, peste zece ani de voluntariat, summer jobs în ţară şi afară, burse, schimburi de experienţă, mentorship şi inside overview cred că am aflat răspunsul la întrebarea “Eu ce fac să nu ajung şomer cu diplomă?”. Dacă eşti student sau viitor student sau doar simplu părinte preocupat de viitorul copilului tău, atunci poate ar trebui să ştii ce contează cu adevărat:

   1.     Vezi ce se caută pe piaţa muncii

Nu tot ce apare într-un top reflectă perfect realitate, dar este foarte aproape de ea. Astfel, cei mai căutaţi sunt absolvenţii de la medicină, automatică, cibernetică, limbi străine şi administrarea afacerilor în limbi străine. Niciuna din aceste facultăţi nu dau şomeri. La polul opus cele mai multe probleme în aflarea unui loc de muncă le au absolvenţii de jurnalism, comunicare, ştiinţe politice, administraţie publică, management, marketing, filosofie şi litere.

    2.    Alege o universitate de stat

Din păcate, universităţile private au ajuns să fie considerate fabrici de diplome, atât de angajatori cât şi de marea majoritate a opiniei publice. Nu o să găseşti absolvenţi de universităţi private în companiile cele mai căutate de absolvenţi, din care amintesc câteva: Google, Microsoft, SAP, Heineken, P&G, PwC, E&Y, McKinsey&CO, AT Kearney, Adobe, Leo Burnett. Până când creşterea rigurozităţii nu se reflectă în calitatea absolvenţilor universităţilor private, universităţile de stat nu numai că vor continua să domine topul celor mai bune programe de studii, dar  vor reprezenta în continuare o opţiune obligatorie, nu recomandată.

    3.    Voluntariat

Odată ce ai intrat la facultate, asigură-te că îţi foloseşti timpul liber şi pentru o cauză în care crezi (i.e. business, drepturile omului etc). Trecând peste multele avantaje ale voluntariatului asupra voluntarilor, enumerez câteva:

♦ Mai puţin stres: cei care practică voluntariatul au raportat niveluri scăzute de stres, creştere a încrederii de sine, combatere a depresiei etc.

♦ Voluntariatul te conectează: studiul Naţiunilor Unite a scos la iveală faptul că voluntariatul te ajută să-ţi faci prieteni mai uşor dezvoltându-ţi în acelaşi timp aptitudinile sociale.

♦ Voluntariatul te poate ajuta la avansarea în carieră: dacă te gândeşti la o carieră, voluntariatul te poate ajuta să acumulezi experienţă în aria ta de interes şi să întâlneşti oameni din domeniu.

♦ Voluntariatul însemnă şi distracţie şi împlinire: La vârsta studenţiei voluntariatul înseamnă şi multă distracţie, dar îţi dezvoltă şi capacitatea de a fi empatic şi de a arăta că îţi pasă.

În Academia de Studii Economice din Bucureşti cele mai importante ONG-uri studenţeşti sunt Voluntari pentru Idei şi Proiecte, AIESEC, ASER, BOS, SISC, ADVICE, ASCIG etc.

    4.    Limbi străine

Sunt foarte căutaţi studenţii care învaţă în limbă străină, fie că vorbim de administrarea afacerilor sau cibernetică. Cum limba engleză a ajuns lingua franca, diferenţierea se face acum prin cunoaşterea altor limbi străine căutate (ex: germana, franceza etc). Facultatea la care predau, Administararea Afacerilor în Limbi Străine (engleză, franceză, germană), e recunoscută ca fiind una din puţinele facultăţi din România care nu dau şomeri. Mai mult decât atât, este un deficit de studenţi la secţiile de limbă germană şi franceză. Rezultatul? Absolvenţii sunt plătiţi în medie cu 2500 lei net pe lună.

    5.    Înfiiţează un start-up

Cât timp eşti în facultate este ideal să-ţi deschizi o afacere. În caz de eşec este doar o lecţie învăţată la vârstă ideală atunci când stresul altor griji nu este prezent. Nu prea e plăcut să o dai în bară la 30-35 de ani, atunci când probabil eşti căsătorit, ai un copil şi minim o rată. De aceea, încurajez studenţii mei să experimenteze antreprenoriatul încă de acum, susţinându-i cu sfaturi, idei, mentorat şi conexiuni cu business angels. De curând s-a votat şi legea angel investorilor iar accesul la finanţare a devenit mult mai uşor. Asta nu înseamnă că trebuie să abandonezi şcoala şi să înfiinţezi o companie doar pentru că eşti tânăr.

   6.    Summer jobs

Încurajez ca un student să-şi ia un job, dar numai pe timpul verii. Din experienţa mea am observat că nu există nici măcar un student care să lucreze (part-time/full-time) şi care să aibă performanţe şcolare excelente. Este un trade-off la care mulţi iau decizia greşită, grăbindu-se a fi independenţi financiari. Sunt acum o mulţime de internship-uri plătite pe timpul verii astfel încât să îţi asigure experienţa de care ai nevoie (sau nu, depinde de companie) pe care o cer angajatorii şi care să îţi asigure vizibilitate în aria în care vrei să te dezvolţi. Perioada în care stăteai toată vara la mare doar pentru că poţi a trecut. Rişti să pierzi valul dacă rămâi prins în această mentalitate, indiferent cât ar putea să te sprijine (financiar) părinţii.

    7.    Erasmus

Schimburile de studenţi au devenit noul must have al absolvenţilor de mâine. În fruntea acestor schimburi este Programul Erasmus. Studenţii ajung să petreacă un semestru sau un an academic la o altă facultate în altă ţară din cadrul Uniunii Europene, urmând a fi susţinuţi parţial cu o sumă de bani care să-i ajute să se descurce financiar în acea ţară. Erasmus înseamnă un mare plus la angajare, dezvoltarea de noi abilităţi, o experienţă academică nouă, accesul la o reţea internaţională de studenţi, învăţarea a cel puţin unei limbi străine, călătorii şi, poate pentru unii, experienţa vieţii. Aici există un consens general, atât din partea studenţilor cât şi din partea profesorilor indiferent de ţară.

    8.    Burse

Accesul la burse este acum mult mai uşor, iar obţinerea lor nu duce decât la confirmarea potenţialului pe care orice îl caută. Cine obţine o bursă pleacă din pole-position la orice interviu. Nu aş pune semnul egal între bursier şi tocilar, pentru că nu este cazul. A fi bursier reprezintă un prim succes al carierei şi te va ajuta să ajungi la o companie de top, asta dacă nu iei calea antreprenoriatului.

   9.    Şcoli de vară

Fie că sunt în ţară sau afară, în Europa sau peste ocean, de limbi străine sau de sport, şcolile de vară sunt un mix între învăţare, călătorie şi distracţie. Cred că aproape orice alegere este bună, atât timp cât se potriveşte cu ceea ce vrei să faci mai departe.

    10.  Călătoriile

Călătoritul îţi deschide ochii la propriu, te ajută să te descoperi, să realizezi că ai aptitudini de care nu ştiai, să îţi faci prieteni, să înveţi o limbă nouă sau să identifici idei de afaceri. Călătoritul înseamnă aventură, adrenalină, educaţie, tranziţie, vise împlinite şi multe altele. Dacă mai adaugi şi studiul celor de la Project Time Off ale căror rezultate spun că cei care îşi iau vacanţe mai des câştigă mai mult sau faptul că timpul liber a devenit noul lux, atunci e clar că e ceva ce nu trebuie să ignori, indiferent ce vârstă sau venit ai.

   11.  Netwoking

O opţiune ce nu va fi niciodată de modă veche sunt evenimentele de business, acolo unde ajungi să schimbi idei, păreri şi să te faci remarcat în domeniul în care vrei să activezi. Fie că vorbim de cel mai important eveniment de business din ASE sau evenimentele business ale anului 2015, îţi creşti vizibilitatea, primeşti şi obţii referinţe despre alte persoane cu acelaşi interes ca şi tine, eşti la curent cu ultimele noutăţi din acea industrie, înveţi lucruri noi de la cei mai buni speakeri, socializezi şi eşti recrutat.

   12.  Curiozitatea

Dorinţa de a şti este un lucru ce te pune în mişcare, adică acea curiozitate ce te împinge să afli cum funcţionează sistemul nervos, sistemul politic, comportamentul uman, sistemul bancar, economia, armată, sistemul de taxe etc. Îmi amintesc acum câţiva ani când am fost în New York pentru prima dată am fost atât şocat de imensitatea oraşului, astfel că prima întrebare care mi-a venit în minte a fost “Cum funcţionează oraşul astă?”, “Cum intră şi cum ies toate lucrurile din oraş, cum sunt hrăniţi locuitorii lui?” etc. Aceasta este de fapt o atitudine ce este căutată deopotrivă de angajatori, dar şi de viitori parteneri de afaceri.

Dacă eşti cu adevărat bun îţi vei găsi un loc de muncă indiferent ce facultate alegi, dar pentru marea majoritatea a studenţilor sau viitorilor studenţi aceste informaţii pot fi esenţiale. De aceea, dacă urmezi paşii de mai sus, cu puţin noroc şi optimism, nu numai că nu vei ajunge şomer, dar probabil vei primi o ofertă de la o companie de top, asta în cazul în care nu îţi deschizi tu propria firmă.

Sorin Anagnoste, PhD - cadru didactic asociat la ASE Bucureşti, Facultatea Administrarea Afacerilor în Limbi Străine - sectia engleză