Dănescu: Industria bancară trece prin al cincilea an de pierdere, iar percepţia acţionarilor nu este tocmai fericită

Industria bancară românească trece prin al cincilea an de pierdere, în timp ce în regiune cifrele sunt pozitive, iar percepţia acţionarilor nu este una tocmai pozitivă, a declarat Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.

„Dacă vorbim de acţionari, această forţă consistentă şi utilă, ar trebui să observăm felul în care industria bancară progresează în regiune. Industria bancară românească trece prin al cincilea an de pierdere, în timp ce în regiune cifrele sunt pozitive, unele destul de mari. Aşadar, percepţia acţionarilor este una nu tocmai fericită, din această perspectivă“, a spus Dănescu la conferinţa Credit Risk Management organizată de ICAP, firmă specializată în evaluarea riscurilor de creditare.

Efortul de eliminare din bilanţuri a creditelor neperformante şi celelalte măsuri de provizionare legate de curăţenia generală din sistemul bancar în pregătirea exerciţiului de evaluare a calităţii activelor din acest an au făcut ca 2014 să fie un an dificil pentru bănci.

Sistemul bancar a avut anul trecut pierderi record de circa 4,4 mld. lei (1 mld. euro), cu 20% peste pierderile cumulate din 2010, 2011 şi 2012 - ceilalţi trei ani din perioada de criză în care băncile s-au aflat pe minus. O excepţie a fost anul 2013, când s-a înregistrat un profit mic, de 49 mil. lei. Prezent la conferinţa ICAP, Richard Hunter, global head of corporate ratings, a lăudat progresele realizate în plan fiscal.  Referindu-se la sectorul bancar, Hunter a spus că nivelul creditelor neperformante este încă o problemă, cu toate că acestea au atins punctul culminant, iar creşterea creditării este încă lentă.

Industria bancară românească prin acti­vele sale reprezintă 60% din PIB, în timp ce în Europa raportul active/PIB este de 360%. Totodată, nivelul creditării la nivel european este de 120%, în timp ce în România ajunge la numai 30% din PIB, a mai spus Dănescu.

În anii de criză, tendinţa a fost de dete­riorare rapidă a portofoliilor de credite, vizibil mai rapidă decât pe alte pieţe din regiune, astfel că ponderea creditelor neper­formante în total împrumuturi a fost pe un trend continuu ascendent. Faţă de 2007, când rata creditelor ne­performante era de 2,5%, nivelul a crescut de aproape nouă ori, la peste 22%, în pri­măvara 2014.

Bilanţul băncilor a început să arate mai curat în condiţiile în care rata creditelor ne­performante a coborât la sfârşitul anului trecut la 14%. „Băncile sunt până la urmă un aspi­ra­tor de riscuri. Prin finanţare, îţi asumi ris­curile unor companii. De la cele 23 de procente cre­dite neperformante, băncile au ajuns la 14%, plătind acele pierderi. Putem elimina aceste riscuri, însă, eliminând creditarea în totalitate. Trebuie să evităm această percepţie şi această dinamică din economie“, a mai spus Dănescu.

Evoluţia datelor macro indică aşteptări privind scăderea riscului de credit pe termen scurt, însă dacă ne uităm la cadrul de regle­mentare vom vedea creşterea percepţiei pri­vind acest risc, situaţia conflictuală între cele două tendinţe într-un mediu de dobânzi scă­zute urmând să pună presiune pe sistemul bancar, consideră Mircea Busuioceanu, vice­pre­şedinte al diviziei de risc la Raiffeisen Bank.

El a explicat că înainte de criză a existat o subestimare a riscului de credit la nivel sistemic, pentru întreaga economie, nu doar în sectorul financiar. Sistemul bancar consumă în jur de 75% din capitalul de risc, iar resursele imobilizate pentru acoperirea riscului de credit sugerează un nivel de dezvoltare scăzut spre mediu.

„Vom trăi într-un paradox în anii următori. Pe de o parte, dacă ne uităm la datele macroeconomice, este de aşteptat să avem o reducere a riscului de credit pe termen scurt, să vedem o îmbunătăţire a situaţiei din piaţă din această perspectivă. În schimb, dacă ne uităm la cadrul de reglementare, vom vedea o creştere a percepţiei privind riscul de credit. Iar cele două tendinţe vor fi în conflict ceea ce combinat cu mediul de dobânzi scăzute, menţinut artificial, vor pune o presiune deosebită pe sistemul bancar în perioada următoare“, a declarat Busuioceanu.

Companiile ar trebui să folosească capitalul pentru a susţine dezvoltarea, nu pentru a acoperi riscul de credit, iar în unele situaţii creditul este folosit pe post de capital, a mai arătat reprezentantul Raiffeisen Bank.

„Sectorul financiar a fost scuturat bine de tot în ultimii cinci ani şi există multe semne de întrebare despre gestionarea business-ului în viitor“.

Sectorul financiar din România va migra în zona de decizie semiautomată sau automată pentru anumite segmente de clientelă, în opinia vicepreşedintelui diviziei de risc de la Raiffeisen Bank.