Valoarea unui tichet de masă ar trebui să acopere costul unui prânz dacă statul vrea o politică de alimentaţie sănătoasă

Statele aplică modele economice diferite în ceea ce priveşte reglementarea tichetelor valorice pe care le primesc angajaţii ca beneficii, însă nu întotdeauna valoarea tichetelor de masă acoperă costul unei mese de prânz, aşa cum ar fi ideal.

„Cu cât un tichet de masă se apropie de valoarea medie a unei mese de prânz, cu atât este mai bine reflectată înclinaţia statului de a susţine o politică de alimentaţie sănătoasă pentru populaţie“, a spus Catherine Coupet, preşedintele şi directorul general la nivel global al grupului Up (fostul Chèque Déjeuner), care a fost săptămâna trecută la Bucureşti.

În prezent, valoarea unui tichet de masă în România este de 9,35 lei (2,2 euro) şi acoperă circa 70% - 80% din costul unui prânz, iar acest beneficiu este primit de către 2 milioane de angajaţi din România.

În Germania,valoarea unui tichet de masă este de 6,10 euro, iar plafonul maxim pentru scutirea de taxe este împărţit atât la angajator (3,10 euro), cât şi la angajat (3 euro). În Franţa, valoarea unui tichet de masă este de 10,66 de euro (5,33 euro la angajator şi 5,33 euro la angajat), iar în Belgia este de 7 euro (5,91 euro la angajator şi 1,09 euro la angajat).

Din 2010 încoace, tichetele de masă acordate angajaţilor români sunt impozitate cu 16% (valoarea impozitului pe venit), care este suportată de către angajator.

România are una dintre cele mai mici valori nominale a tichetului de masă din Europa, fiind apropiată de nivelul celei din Polonia (2,27 euro), dar mai mare decât cea din Bulgaria (1,36 euro).