Taxele mici pentru companiile străine au adus irlandezilor creştere mai mult pe hârtie decât în buzunare

Autor: Luiza Chiroiu 19.05.2015

Irlanda a devenit în ultimii ani un paradis fiscal, taxele mici atrăgând multe companii americane dornice să scape de regimul fiscal împovărător din SUA,  însă creşterea economiei a adus irlandezilor doar locuri fruntaşe în statistici, nu şi îmbunătăţirea nivelului de trai.

Irlanda are cel mai scăzut nivel de taxare a companiilor din rândul econo­miilor avansate. De aceea, multina­ţionalele „aduc în Irlanda un procent foarte mare din profiturile globale“, spun analiştii. Ei subliniază însă că, în cele mai multe cazuri, „profiturile imense înregistrate de companiile afiliate din Irlanda nu au aproape nimic în comun cu producţia respecti­velor companii în Irlanda“, scrie Financial Times. Impozitul pe profit pentru com­panii este de 12,5%, ceea ce înseamnă că dacă o companie ame­ricană îşi des­chide în Irlanda o fabrică ce generează un câştig de 10 mil. dolari, va plăti 1,25 mil. dolari, sumă mult mai mică decât cea plătită în SUA, unde impozitul se ridică la 35%, relatează Forbes.

Google, Apple, Facebook, Yahoo şi Microsoft sunt doar câţiva dintre giganţii americani care şi-au deschis subsidiare în Irlanda pentru a profita de taxele scăzute, întrucât entitatea care trebuie să plătească taxele trebuie înregistrată în Irlanda, indiferent de locul unde îşi generează veniturile.

Nu încape îndoială că prezenţa companiilor străine în Irlanda a ajutat considerabil la creşterea economică, însă performanţele economice contras­tează cu impactul avut de creştere asupra bunăstării populaţiei. Datele statistice scot în evidenţă acest contrast. Produsul Intern Brut al Irlandei este cu aproximativ 20% mai mare decât Produsul Naţional Brut, ceea ce sugerează că irlandezii sunt mai bogaţi în teorie decât în realitate.

Produsul Intern Brut reprezintă valoarea totală a producţiei unei economii şi include investiţiile, în timp ce Produsul Naţional Brut corespunde veniturilor rezi­denţilor unei ţări. De altfel, scăderea PIB-ului în timpul crizei financiare din 2009 a fost mai uşoară decât a PNB-ului, tocmai datorită ponderii ridicate a investiţiilor străine.

Irlanda are al doilea PIB per capita din zona euro, după Luxemburg. În schimb, atunci când vine vorba despre PNB per capita, Irlanda se situează în media zonei euro.

Revenirea economică a Irlandei a fost cea mai puternică din zona euro anul trecut, atât PIB cât şi PNB crescând cu circa 5%, mai ales datorită intensificării cererii interne. Această diferenţă importantă între cei doi indicatori i-a determinat pe analişti să folosească PNB-ul în raportările despre Irlanda, deşi, de obicei, PIB-ul este valoarea de referinţă. De asemenea, mai mulţi economişti de la OCDE au atras atenţia că utilizarea PIB de către instituţii internaţionale precum Eurostat în statisticile care privesc Irlanda ar putea „să nu reflecte corect bunăstarea ţării“.