Cineva face un joc ascuns cu datoriile Americii. China este principalul suspect

Micul regat al Belgiei a urcat în urmă cu mai bine de un an, prin achiziţii masive de obligaţiuni suverane, pe locul trei în topul creditorilor străini ai Statelor Unite, cea mai mare economie din lume, însă în martie a lichidat o parte semnificativă din deţineri, vânzând titluri de 100 miliarde dolari.

Tot în martie, China a reluat cumpărarea de obligaţiuni americane după o jumătate de an de pauză aparentă. Schema a pus pe gânduri analiştii şi a stârnit speculaţii privind semnificaţia ei, dacă Belgia nu este cumva un paravan sub care se ascunde o putere mai mare şi cine face acest joc.

Analiza datelor oficiale din SUA şi China arată că sumele obţinute de „cineva” din Belgia se regăsesc în rezervele valutare ale Beijingului, care s-ar folosi de regatul european pentru a-şi ascunde ieşirile de capital care ar speria investitorii financiari de pe piaţa internă.

Belgia a cumpărat masiv titluri americane de stat în utlimul an şi a devenit al treilea mare cumpărător de obligaţiuni federale, după China şi Japonia. Dacă în toată această perioadă deţinerile s-au situat la  peste 300 miliarde dolari, anul trecut ajungând chiar şi la 381 miliarde dolari, în martie anul acesta, Belgia a făcut o mutare neaşteptată. Astfel, contrar trendului, a vândut obligaţiuni americane de 93 de miliarde de dolari, adică deţinerile de titluri au scăzut cu aproape o treime într-o singură lună, la 253 miliarde dolari, scrie Zerohedge.com

Deţinerile Belgiei variau de obicei în jurul nivelului de 170-180 miliarde dolari.

În schimb, în cazul Chinei, situaţia a stat exact invers. În ultimul an, Beijingul a anunţat că reduce treptat deţinerile de titluri de trezorerie americane. În martie, după şase luni consecutive de scădere, nivelul obligaţiunilor suverane ale SUA deţinute de China a crescut brusc.

Cu doar o lună înainte, în februarie, China a pierdut primul loc în topul celor mai mari deţinători străini de titluri americane în favoarea Japonei. Situaţia a fost temporară însă, căci în martie, deţinerile Chinei au urcat cu 37 miliarde dolari, la 1.261 miliarde dolari, Beijingul redevenind principalul creditor străin al SUA.

Un aspect relevant în acest mecanism este evoluţia rezervelor valutare ale Chinei, care s-au diminuat în primul trimestru. Banca centrală chineză a compensat acest declin prin reducerea cu 113 miliarde dolari a deţinerilor de obligaţiuni, cea mai abruptă scădere trimestrială din istorie.

Jurnaliştii de la Zerohedge.com arată că evoluţia obligaţiunilor în dolari deţinue de Belgia şi cea a rezervelor valutare ale Chinei sunt asemănătoare în ultimii doi ani, ceea ce ar indica faptul că Beijingul, prin una dintre instituţiile sale financiare, foloseşte Belgia ca paravan.

Ieşirile de capital din China au atins un nivel record

China ar avea motive întemeiate să ascundă eventuale deţineri de titluri americane printr-un interpus precum Belgia. De pildă, Chinei i-ar fi greu să vândă obligaţiuni de 100 miliarde dolari într-o lună, aşa cum a făcut Belgia, fără să atragă atenţia, critici şi, poate, inclusiv sancţiuni din partea SUA. În plus, este aproape imposibil de dovedit oficial că jocul este făcut de guvernul de la Beijing.

Apoi, autorităţile chineze au interes să mascheze dimensiunea reală a ieşirilor de capital, pentru  a nu alimenta îngrijorările pieţei financiare internaţionale legate de instabilitatea financiară a ţării.

China a înregistrat un deficit al balanţei de plăţi de 80 miliarde dolari la finalul primului trimestru, în pofida excedentului comercial de 79 miliarde dolari. Aceast deficit a fost cauzat de ieşirile nete de capital, care s-au situat la nivelul record de 159 miliarde dolari în primele trei luni din acest an, relatează Financial Times.

Ieşirile masive de capital reduc impactul eforturilor de stimulare economică ale băncii centrale chineze. În ultimii zece ani, banca a cumpărat valută, însă cum ieşirile de capital ameninţă să reducă rezervele monetare ale Chinei, instituţia trebuie să se reorienteze către alte instrumente pentru susţinerea economiei, care a crescut în primul trimestru în cel mai lent ritm din ultimii şase ani.