Socialiştii ar putea face din Portugalia o nouă Grecie, ţară care se împotriveşte austerităţii

Autor: Luiza Chiroiu 20.05.2015

Şomajul aflat la un nivel record şi tăierea salariilor i-a determinat pe greci să aducă la conducerea ţării un partid socialist radical care le-a promis că inversează măsurile de austeritate impuse de creditorii externi. Portugalia pare că urmează aceeaşi cale, deşi efectele reducerilor masive de cheltuieli bugetare nu au fost atât de dureroase pentru populaţie cum au fost în Grecia.

Partidul Socialist portughez condus de Antonio Costa depăşeşte actualul partid de guvernare în sondajele de opinie privind intenţia de vot pentru alegerile parlamentare din toamnă.

„Vom duce o politică inversă faţă de cea dusă de guvern până acum. Trebuie să existe o alternativă care să ne permită să întoarcem pagina în privinţa austerităţii, să înfiinţăm locuri de muncă şi să readucem speranţa în această ţară, respectând în acelaşi timp regulile zonei euro”, a spus Costa, citat de The Telegraph.

 

Socialiştii portughezi

Partidul de extremă stângă Syriza, care a preluat conducerea Greciei la începutul anului, nu a reuşit până acum să convingă zona euro că măsurile sale împotriva austerităţii propuse vor asigura creşterea economiei elene şi returnarea creditelor către partenerii internaţionali.

Socialiştii portughezi încearcă să demonstreze că politica lor nu seamănă cu cea dusă de Syriza, însă discursul şi promisiunile membrilor partidului au multe puncte comune cu ceea ce promovează formaţiunea grecului Alexis Tsipras, notează The Telegraph.

Partidul Socialist a dezvăluit în martie un pachet de măsuri pe care îşi propune să le adopte dacă va ajunge la guvernare, printre care se numără reformarea pieţei muncii şi consolidarea sistemelor de educaţie şi sănătate.

Syriza a promis în campania electorală de la sfârşitul anului trecut că va respecta regulile impuse de creditorii internaţionali, dar că va lua toate măsurile necesare pentru a crea locuri de muncă şi pentru a creşte pensiile şi salariile.

De asemenea, la fel ca Tsipras, Costa a acuzat guvernul actual al Portugaliei pentru privatizările pe care le-a iniţiat în ultimele luni. Liderul socialiştilor a afirmat că va bloca sau măcar va revizui termenii privatizării companiei aeriene TAP şi a operatorilor de transport public.

Planurile Partidului Socialist nu par însă a fi compatibile cu cerinţele oficialilor din zona euro, care vor ca Portugalia să îşi reducă datoria publică în următorii 20 de ani de la 130% din PIB la 60% din PIB, nivel asemănător celui din 2007, dinaintea crizei financiare.

 

Statistica austerităţii

Rata şomajului a crescut în Portugalia cu 5 puncte procentuale din 2007 până anul trecut, la 13,9%, după ce în 2013 a atins vârful din perioada de criză, de 16,2%. În acest interval, aproape 600.000 de locuri de muncă au dispărut din cauza situaţiei grele traversate de economia portugheză, potrivit datelor FMI.

Situaţia nu este însă nici pe departe atât de dramatică precum în Grecia, cea mai îndatorată ţară europeană, aflată acum în pragul falimentului. Rata şomajului s-a triplat în intervalul 2007-2014, mai mult de un sfert din populaţia activă din Grecia neavând un loc de muncă în prezent.

Nici în Irlanda, o altă ţară europeană care a avut nevoie de ajutor financiar internaţional pentru a evita falimentul, lucrurile nu stau mai bine. Deşi a fost elevul silitor al Europei, devenind în 2013 prima ţară care a ieşit din programul de sprijin financiar – în cazul ei  de 67,5 miliarde euro, accesat în urmă cu cinci ani - rata şomajului a crescut de două ori şi jumătate în ultimii şapte ani, la 11,2%.

Portugalia a ieşit şi ea anul trecut din programul de sprijin financiar, în valoare de 78 miliarde euro. În schimb, Grecia renegociază de la începutul anului cu partenerii internaţionali prelungirea pachetului de salvare financiară încheiat în 2010 şi deblocarea unei tranşe de 7,2 miliarde euro din împrumutul de 240 de miliarde de euro luat de la UE, BCE şi FMI.

PIB-ul Greciei s-a contractat cu aproape 25% faţă de nivelul dinaintea crizei, ajungând în 2014 la cea mai scăzută valoare din ultimii şapte ani, 179 miliarde euro.

În schimb, guvernul conservator al Portugaliei a limitat scăderea PIB-ului inclusiv în anii de vârf ai crizei, iar creşterea de aproape 1% de anul trecut faţă de 2013 a trimis PIB-ul la 173 de miliarde euro, aproape de nivelul de 175 miliarde euro din 2007.

PIB-ul Irlandei pare că se îndreaptă în ritm alert spre valoarea din 2007, după ce în 2010, în vârful crizei financiare, a scăzut cu 16%. De atunci, economia Irlandei a crescut constant, anul trecut avansul situându-se la aproape 5%.

Evoluţia PIB-ului per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare arată că aceste creşteri ale economiilor naţionale s-au reflectat într-o oarecare măsură şi în buzunarele irlandezilor şi ale portughezilor. În primul caz, acest indicator a urcat cu 3,3% din 2007 până anul trecut, la 49.200 de dolari, în timp ce în Portugalia PIB-ul per capita a avansat cu 4,6%, la 27.000 dolari.

Şi salariul minim a crescut în Portugalia în această perioadă, ajungând la 565 de euro pe lună anul trecut, în urcare cu 16% faţă de nivelul din 2007. În Irlanda, salariul a stagnat din 2008 până în prezent la 1.461 de euro, în timp ce câştigul minim al grecilor a scăzut în ultimii doi ani cu 20% faţă de vârful din 2012, la 683 de euro, conform datelor Eurostat.