Planul de reduceri fiscale din codul fiscal începe să fie jumulit pe muţeşte în Parlament, cu binecuvântarea guvernului

Autor: Iulian Anghel 22.05.2015

Sub imperiul aşteptatei reduceri de TVA la alimente, de la 1 iunie, trece aproape neobservat faptul că alte măsuri cuprinse în proiectul de cod fiscal aprobat de guvern, care trebuie să intre în vigoare de la 1 ia­nuarie 2016, încep să fie puse în discuţie una câte una. Iar pe măsură ce sunt adoptate decizii care pretind bani de la buget, sunt multe şanse ca acestea să fie eliminate definitiv.

Guvernul s-a lăudat în martie că are un excedent bugetar, în primul trimestru, de 5 mi­liarde de lei, prin urmare reducerea TVA de la

1 iunie la toate alimentele, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică are acoperire în buget. Între timp însă au apărut o serie de cheltuieli care nu erau prevăzute.

Dublarea alocaţiilor pentru copii înseamnă un efort financiar anual de 1,8 mld. lei, adică mai mult decât strângea bugetul din controversata taxă pe stâlp (1,4 mld. lei) pe care proiectul de cod fiscal prevedea că o va elimina, dar despre care însuşi ministrul finanţelor Eugen Teodorovici spune acum că „impactul va fi foarte mare“.

O altă măsură despre care nu s-a ştiut la elaborarea codului fiscal a fost majorarea salariilor personalului nedidactic din învăţământ cu 12%, de la 1 august – măsură care nu costă mult – în jur de 115 mil. lei anual – dar este totuşi un efort. Pensiile militarilor (în jur de 80.000 de pensii) vor creşte şi ele, iar impactul pe buget nu este pe deplin cunoscut.

În paralel, de la 1 ianuarie ar urma să intre în vigoare o nouă lege a salarizării buge­tarilor, iar responsabilii guvernului vorbesc de majorări de salarii, salariul minim urmând să fie de 1.200 de lei. Ce înseamnă acest lucru pentru cei aproape 1,2 milioane de bugetari, dar şi pentru buget încă nu s-a calculat.

Vorbim deci de măsuri care nu au fost luate în calcul la alcătuirea proiectului codului fiscal, dar de care trebuie să se ţină seamă, mai ales că anul viitor deficitul bugetar nu poate depăşi 1,2% din PIB pe ESA, aşa cum s-a angajat guvernul în faţa Comisiei Europene. Cum vor fi acoperite aceste miliarde de lei pe care nimeni nu le luase în seamă până acum?

Unele dintre frazele-cheie din pre­viziunile de primăvară ale Comisiei Europene sunt acelea care eva­luează impactul reducerii fisca­lităţii asupra conturilor naţionale. Potrivit eva­luărilor Comisiei, dacă codul fiscal intră în vigoare în varianta adoptată în guvern, deficitul bugetar va ajunge în 2016 la 3,5% din PIB. Iar, dacă va intra în vigoare cu amendamentele aduse de Parlament, atunci deficitul ar fi mai mic, spune Comisia, în jur de 3% din PIB. Ce ştie Comisia şi nu ştiu ceilalţi sau nu bagă de seamă? Anume că, pe măsură ce discuţiile pe proiectul de cod avansează în Parlament, parla­mentarii elimină măsurile de relaxare una câte una.

Senatul a decis că nu este cazul să fie redusă acciza la carburant cu până la 20%, aşa cum scria în proiectul guvernului. Imediat Ministerul Fi­nanţelor a făcut socoteala că „a economisit“ 3 mi­­liarde de lei. De asemenea, senatorii au decis că nu este cazul să fie eliminat complet actualul impozit pe dividende de 16%, cum decisese guvernul, şi l-au scăzut de la 16% la 5%.

Pe fază, ca de obicei, Ministerul Finanţelor a calculate că cele două măsuri – renunţarea la reducerea accizei şi păstrarea impozitului pe dividend – aduc în plus bugetului 3,5 – 4 miliarde de lei. De câteva zile se discută pe holuri la Parlament şi despre renunţarea la anularea taxei pes tâlp de 1%, de la 1 ianuarie, cum prevedea proiectul guvernului, măsură ce ar putea fi luată la Camera Deputaţilor unde de află acum proiectul.

Guvernul nu suflă un cuvânt de împotrivire, pe motiv că Parlamentul este suveran, dar ministrul finanţelor încearcă să acrediteze ideea că ar fi o luptă şi o ciocnire de idei pentru identificarea celei mai bune soluţii.

„Discuţiile vor fi şi de scoatere ( a taxei pe stâlp – n.red.), dar impactul este unul foarte mare. Ştim foarte bine anul viitor avem o ţintă de atins, acel deficit de 1,1 aproximativ (deficit bugetar din PIB – n. red) , faţă anul ăsta când avem 1,83 şi va fi foarte greu să ne încadrăm în ceea ce înseamnă anul viitor“, s-a plâns săptămâna trecută Teodorovici într-un interviu pentru staţia tv Digi 24. Iată cum, de fapt, modificările făcute în Parlament au girul guvernului, dacă nu este chiar el sursa de inspiraţi a lor. Cea ce nu s-a pus deocamdată în discuţie este scăderea cotei TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie, dar până ca proiectul codului fiscal să devină lege mai este destul timp.

Miercuri seară, întrebat ce crede despre dublarea alocaţiilor pentru copii decisă în cursul zilei de Camera Deputaţilor, preşedintele Klaus Iohannis a spus că este o măsură bună, că a vorbit cu premierul şi vor fi găsite surse de finanţare.

Surse de finanţare se găsesc. Bunăoară, guvernul se laudă cu un excedent de 5 miliarde de lei în T1. Dar nu suflă o vorbă despre cum a fost obţinut acest excedent. Pentru că, în ciuda faptului că veniturile cresc (plus 12% faţă de T1 2014 şi plus 6,5% faţă de program), excedentul a fost obţinut mai degrabă pe seama tăierii cheltuielilor programate, cu 20%. Dacă ar fi cheltuit la nivelul programat, guvernul ar avut un deficit la T1 de 2,2 miliarde de lei şi nu un excedent de 5 miliarde de lei, în ciuda faptului că veniturile au crescut cu 3,3 miliarde de lei, faţă de T1 2014. Aproape un miliard de lei au fost luaţi de la investiţii, cheltielile de capital în T1 fiind la doar 30% faţă de program.

Mai mult, după eşecul impozitării bacşişului, Finanţele vorbesc de din nou de “forfetar”.

Prin urmare, bani se mai găsesc, mai ales dacă economia îşi va păstra ritmul promiţător de creştere, important fiind însă de unde îi iei, la ce cheltuieli renunţi şi cu ce folos.

 

Trei măsuri-cheie puse în discuţie, cu impact de 5 mld. lei

Senatul a eliminat prevederea din proiectul de cod fiscal al guvernului prin care acciza la carburanţi scădea cu până la 20% din 2016 (decizia Senatului lasă în buget 3 mld. lei).

Senatul nu a fost de acord cu eliminarea impozitului de 16% pe dividende. Acesta va scădea totuşi la 5% (eliminarea impozitului ar fi adus un gol la buget de 2 mld. lei, iar impozitul de 5% aduce un plus de 650 mil. lei).

La Camera Deputaţilor se discută despre ipoteza eliminării din textul guvernului a măsurii de renunţate la taxa pe stâlp de 1% (care aduce bugetului 1,4 mld. lei anual).