UE ar vrea să ajute, dar teama de Rusia ţine fostele ţări sovietice departe de Europa
Summitul desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute la Riga, în Letonia, a dovedit că UE este departe de a-şi ţine promisiunea făcută în urmă cu şase ani. Doar trei dintre cele şase ţări foste comuniste din Parteneriatul Estic au făcut câţiva paşi pe drumul spre integrarea europeană. Este vorba despre Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, căci Belarus, Armenia şi Azerbaidjan şi-au orientat politicile tot mai mult către Moscova.
Discuţiile de joi şi vineri au arătat diferenţele semnificative dintre modurile în care cele două „tabere“ se raportează la Rusia. Oficialii europeni s-au confruntat cu mari probleme în redactarea declaraţiei de la finalul summitului, întrucât Belarus şi Armenia nu au fost de acord cu limbajul folosit de UE pentru a descrie „acţiunile de anul trecut ale Rusiei împotriva Ucrainei“, scrie The Wall Street Journal.
În cele din urmă, textul a fost modificat astfel încât să rezulte că doar liderii UE condamnă „anexarea ilegală“ a Ucrainei de către Moscova, nu toţi participanţii la summit, formulare care nu pune în niciun fel în pericol relaţia Belarusului şi a Armeniei cu Rusia.
Belarus şi Armenia fac parte din Uniunea Economică Euroasiatică înfiinţată de Rusia, astfel că cea mai mare parte a comerţului celor două state ex-sovietice este cu Moscova.
Intenţia fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici de a adera la această uniune în detrimentul semnării unui acord comercial de liber schimb cu UE a determinat izbucnirea unui val imens de proteste antiguvernamentale la Kiev în 2013. Revoltele au dus în cele din urmă la izgonirea lui Ianukovici din Ucraina în primăvara anului trecut.
Scopul Parteneriatului Estic a fost să asigure şi altor ţări ex-sovietice posibilitatea de a urma drumul Letoniei, Estoniei şi Lituaniei, care au devenit parte a Uniunii Europene în 2004 şi au adoptat şi moneda euro în ultimii patru ani.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a recunoscut în conferinţa de presă de la finalul summitului că au existat mai multe divergenţe între participanţi în ceea ce priveşte forma finală a declaraţiei, dar că acest fapt nu înseamnă că UE nu a trimis „un mesaj puternic al anagajamentului“ faţă de Parteneriatul Estic. Tusk a punctat că Uniunea Europeană trebuia să-şi arate în mod manifest poziţia faţă de „intimidarea, agresiunea şi chiar războiul“ din estul Europei.
Pentru Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, summitul a fost o oportunitate politică pentru a-şi reafirma obiectivul de aderare la UE, prin continuarea reformelor. În declaraţia de la finalul întâlnirii se arată că „participanţii recunosc aspiraţiile europene şi alegerea europeană a partenerilor implicaţi“.
Oficialii UE au afirmat că blocul comunitar îşi ajustează politicile care vizează statele din regiune în conformitate cu evoluţia evenimentelor din estul Europei şi cu interesul venit din partea ţărilor din Parteneriatul Estic.
În acest sens, liderii europeni au arătat că cetăţenii din Ucraina şi Georgia vor primi mai uşor vizele pentru a călători în UE, facilitate pe care Republica Moldova a căpătat-o încă de anul trecut.
Mai mulţi miniştri de externe ai statelor UE au ridicat semne de întrebare privind formula în care va exista de acum încolo Parteneriatul Estic, dat fiind că unele dintre membre nu par dispuse să se desprindă definitiv de Moscova.
Edgars Rinkevics, ministrul de externe al Letoniei, a spus că a observat la summitul din Riga un „fenomen nou“, şi anume că statelor UE le-a fost mai la îndemână să găsească o poziţie comună decât celor şase ţări din Est.
„Partenerii au probabil mai multe difeernţe pe anumite teme. Aş spune că, de data asta, a fost mai uşor ca statele UE să ajungă la un punct comun decât să încercăm să găsim un limbaj comun cu partenerii din Est“, a afirmat Rinkevics.
Poziţia Moscovei faţă de summitul Parteneriatului Estic nu s-a lăsat mult aşteptată. Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a spus că „s-a ratat o nouă oportunitate de a face un pas spre acoperirea unei lacune tot mai mari de pe continent“, considerând că Parteneriatul „rămâne în esenţă un proiect geopolitic supraideologizat, a cărui implementare este afectată negativ de unele state membre UE, prin complexele lor istorice antiruse“.