Curtea de Conturi: Băncile deţin o poziţie privilegiată pe piaţă

Curtea de Conturi a României susţine că băncile de pe plan local deţin o poziţie privilegiată pe piaţă întrucât, împru­mutându-se cu precădere din piaţa internă, Ministerul Finanţelor a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur şi plasamente în active fără risc.

Curtea de Conturi spune, în raportul de audit de perfor­manţă „Evaluarea managementului datoriri publice în pe­ri­oada 2012 – 2014“ la Ministerul Finanţelor, publicat la sfâr­şi­tul săptămânii trecute, că, la fel ca în anii precedenţi, în pe­rioada 2012 – 2014, datoria publică guvernamentală internă a fost deţinută integral de sectorul bancar privat, creându-se ast­fel „un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară.“ „Ca şi în anii precedenţi, în perioada 2012 – 2014 datoria publică guvernamentală internă a fost deţinută integral de sectorul bancar privat, creându-se astfel un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară. Apreciem că, în cali­tatea lor de depozitari ai re­surselor financiare ale populaţiei şi ale societăţilor comerciale, băncile deţin o poziţie privilegiată pe piaţă. Întrucât acestea tre­buie să-şi valorifice re­sursele, prin plasarea lor în titluri de stat, Ministerul Finanţelor a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur şi plasamente în active fără risc“, spune documentul care anali­zează activitatea Finan­ţelor în ultimii doi ani, din punctul de vedere al ma­na­gementului datoriei pu­blice.

Datoria publică a crescut în doi ani, de la 2.703 euro pe cap de locuitor la 3.313 de euro pe cap de locuitor, indică raportul, care subliniază îngrijorarea că datoria creşte mai rapid decât necesitatea de finanţare a deficitului bugetar.

„În perioada auditată datoria publică în euro pe locuitor a înregistrat o creştere semnificativă, astfel încât la data de 31.12.2014 era de 3.313,9 euro/locuitor faţă de 2.705,6 euro/locuitor la data de 31.12.2012 (plus 22% - n. red.), ceea ce indică faptul că ritmul de îndatorare al ţării s-a accelerat“, potrivit raportului citat.

Documentul indică dinamica evoluţiei datoriei: de la 40,4% din PIB în anul 2012 la 41,9% în anul 2013, pentru ca în anul 2014 să ajungă la 44,1%, cu o deteriorare de 3,7 puncte procentuale.

Datoria publică ca procent din PIB este însă influenţată de chiar evoluţia PIB-ului: la aceeaşi valoare a datoriei, un PIB în creştere va antrena o datorie mai mică ca pondere în PIB şi invers. Datoria creşte, ca regulă, pentru că statul îşi finanţează golurile din buget. Însă raportul Curţii menţionează: „între 2012 – 2014 creşterea datoriei publice a depăşit nevoia de finanţare a deficitului.“

Acest lucru poate însemna că la plată au venit în anii analizaţi împrumuturi trecute luate la dobânzi mai mari (dobânzile la creditele noi sunt în scădere) sau că Ministerul Finanţelor face o rezervă (buffer), explică economistul Aurelian Dochia.

Documentul citat mai spune că, în ciuda faptului că raportul dintre datoria publică guvernamentală şi PIB se situează cu mult sub pragul de alertă de 60% prevăzut de Tratatul de la Maastricht, menţinerea unui ritm de creştere al datoriei publice guvernamentale peste avansul PIB creşte „riscul de solvabilitate“. „Procesul de consolidare fiscală trebuie să plafoneze nivelul datoriei publice la ponderi de sub 40% din PIB.“

La sfârşitul lui 2014, datoria publică era de  295 mld. lei (65.9 mld. euro), faţă de 240,8 mld. lei (54.3 mld. euro) la sfârşitul lui 2012.