Din 2016, proiectul România 5% devine fezabil

Cand Ziarul Financiar a demarat proiectul Romania 5% http://www.zf.ro/romania-5/ am spus ca dezbaterea este binevenita dar ca este imposibil de atins in 2014 sau 2015 o rata de crestere economica de o asemenea magnitudine. Am estimat o rata de crestere a PIB real in jurul a 3% in 2014 si una de 4% in 2015 in conditiile aplicarii reducerii TVA la alimente si bauturi nealcoolice la 9% de la 1 iunie si al manifestarii efectelor de multiplicare al celorlalte masuri de crestere a potentialului economic implementate in ultimii ani.

Zilele trecute guvernatorul BNR a redeschis discutia despre acest proces afirmand: “cresterea economica a Romaniei este nu numai robusta ci si sustenabila”. Da, prin mixul de politici economice consistent (chiar daca mult mai greu de acomodat unui tablou macroeconomic cu cifre mici si nevoie de reglare fina) s-a reusit sa se transfere gradual sarcina de pe motorul extern al cresterii economice (ce incepuse sa dea semne de oboseala din cauza evolutiei sub asteptari a economiei europene) catre motorul intern, catre cererea interna. Marirea gradului de adancime si solvabilitate a cererii agregate interne este strict necesara Romaniei in conditiile in care avem nevoie de consolidarea cresterilor de competitivitate si de securizarea unei rate ridicate de crestere economica in ciuda evolutiilor nesatisfacatoare ale economiei UE, partenerul ce predomina in relatiile comerciale externe.

Cand vorbeste de sustenabilitate, guvernatorul BNR are in vedere probabil ca procesul de crestere a PIB real este sanatos, mai degraba organic, nealimentat de fluxuri de capital speculativ, nesustinut de creditare facila ci de una matura, un proces de augmentare insotit de reducerea masiva a ritmului de crestere a datoriei publice, deficite gemene sub pragul de sustenabilitate, inflatie la nivel minim record s.a.m.d

Am urmarit si am obtinut o crestere economica sustenabila din punct de vedere social, incluziva, crearea de valoare adaugata fiind diseminata indeosebi catre categoriile sociale vulnerabile (a se vedea refacerea salariilor bugetarilor, indexarea pensiilor, cresterea accentuata a salariului minim, acordarea tintita de alocatii sociale mai mari grupurilor defavorizate, reducerea TVA la alimente …). Sigur, polarizarea sociala si de venituri nu poate fi atenuata imediat dar sunt premise de a se trece de la o societate 15/85 (15% din populatie beneficiaza de 85% din ceea ce se castiga in plus in economie intr un an) la o societate 30/70. Mai sunt multe de facut aici, mai ales masuri pentru impingerea dezvoltarii in rural, crearea de locuri de munca neagricole si refacerea tesaturii de minima prelucrare a produselor obtinute in zona amintita. 

Am tintit si am obtinut o crestere economica inteligenta, vazand ponderea ridicata a valorii adaugate din industrie si cresterea procentului de industrii cu intensitate tehnologica medie si ridicata la procesul cresterii PIB real. Abordarea policentrica, dezvoltarea parcurilor industriale, miza pe clusterele de competitivitate, stimularea sectoarelor IT, comunicatii, energie si alte industrii cu valoare adaugata au condus la o crestere mai mare a inzestrarii muncii cu tehnologie si intrarea in cercul virtuos productivitate mai mare – salarii mai mari – cerere mai mare…. Mai sunt multe de facut si aici pentru echilibrarea spatiala a dezvoltarii, consolidarea invatamantului profesional, imbunatatirea guvernantei corporative in companiile de stat dar si adaptarea la megatrendurile globale prin miza pe orase competitive (cel putin 6 centre ar putea accesa aceasta viziune, avand in vedere buna dezvoltare institutionala, adaptarea rapida la schimbari, conexiunea ok la infrastructurile fizice si virtuale).

Desi Romania traverseaza in present cea mai buna perioada macroeconomica postdecembrista, mai raman multe provocari pentru a doua jumatate a anului current si pentru 2016. Prima provocare consta in tinerea in frau a incercarilor de masuri nefundamentate rational dpdv economic (vezi propunerea unei masuri in Parlament fara minim de impact, estimare a efectelor de multiplicare si indicarea surselor de finantare). A doua provocare o reprezinta modernizarea admnistratiei publice. Implementarea legii salarizarii unitare in 2016 trebuie musai sa vina la pachet cu o matrice de indicatori de monitorizare a eficientei administratiei publice si cu rationalizarea cheltuielilor publice, mai ales a cheltuielilor cu bunurile si serviciile si achizitiile publice. Viziunea noastra este de a merge catre o administratie compatibila cu ceea ce World Economic Forum numeste FAST Government (Flatter, Agile, Streamlined and Tech- Enabled Administration). O administratie pro business, aproape de cetateni si afaceri, cu reactie rapida la problemele acestora, eficienta si digitalizata ar putea mari perioada petrecuta de Romania in expansiune economica si reduce duritatea recesiunii economice viitoare.

Pentru ca aceasta ramane principala problema a oricarui Guvern din Romania. Dupa ce ai obtinut o crestere economica ridicata, cum o mentii? Cum te asiguri ca dureaza mult, ca scoate oameni din saracie, ca ajuta antreprenorii sa se capitalizeze si ca asigura o plasa de siguranta sociala ce nu se va rupe cand vor veni timpuri grele. Altfel…..