Şoc la Varşovia: Necunoscutul Andrzej Duda a „demolat“ scena politică poloneză promiţând putere militară mai mare şi mai multă suveranitate

Victoria surprinzătoare şi „cataclismică“ a conser­vatorului Andrzej Duda în alegerile preziden­ţiale din Polonia contra lui Bronislaw Komorowski, reprezen­tantul partidului aflat cel mai mult la putere după căderea comunismului, a fost adusă mai ales de tineri, de cei care nu percep beneficiile unui sfert de secol de creştere economică neîntreruptă. Cutremurul politic produs de ei va avea unde de şoc care se vor simţi în întreaga Europă. 

În peste un sfert de secol de la căderea comunismului Polo­nia a devenit cea mai mare putere economică est-europeană, singura ţară comunitară care n-a cunoscut recesiunea în timpul crizei finan­ciare mondiale şi o voce puternică în politicile europene. Cu toate acestea salariile încă n-au ajuns la media din UE, rata şomajului este ridicată mai ales în rândul tinerilor, iar mulţi oameni spun că pur şi simplu nu simt beneficiile a 25 de ani de creştere economică aproape neîntreruptă.

Cei care i-au adus succesul lui Duda, un actor politic fără experienţă şi de rol secundar, căruia în urmă cu două luni nici sondajele de opinie şi nici presa nu-i dădeau vreo şansă în alegeri, au fost tinerii. Şaizeci la sută din alegătorii cu vârste de 19-29 de ani l-au votat pe Duda. Komorowski şi partidul său Platforma Civică au devenit într-un fel victimele propriului succes. Creşterea economică susţinută a ridicat prea mult speranţele electoratului.

Duda a primit 52% din voturi în turul doi al alegerilor prezidenţiale.

Pawel Kukiz, un fost cântăreţ de punk transformat în activist antisistem, a acaparat 20% din voturi. Stânga poli­tică poloneză a fost practic decimată, câşti­gând, cumulat, doar 4,2% din vo­turi, aproape cât candidatul radical, anar­hist şi negator al Holocaustului Janusz Korwin-Mikke. În Rusia, tele­vizi­unea de stat a explicat că vechiul preşedinte Komo­rowski, re­pre­zen­tan­tul Platformei Civice, partidul aflat acum la guvernare, a pierdut ale­ge­rile „din cauza sprijinului arătat Ucrai­nei şi a atitudinii critice faţă de Rusia“. Alegerile au fost urmărite cu atenţie sporită la Washington şi Bruxelles.

Lege şi Justiţie, partidul conser­vator din care vine lui Duda, contestă politica proeuropeană a Plat­formei Civice. Politicianul a promis că va recalibra relaţiile Poloniei cu Germania, ţară cu care actualul guvern a înnodat relaţii economice şi politice puternice şi în umbra căreia Polonia s-a dezvoltat, şi că va încerca să limiteze pu­terea Co­misiei Europene. Donald Tusk, fostul premier polonez, a fost ales anul trecut preşedinte al Consiliului Euro­pean după o campanie diplomatică poloneză  puternic antirusească şi cu sprijin puternic din partea cancelarului german Angela Merkel.

O marionetă

Unii observatori se tem că Duda, avocat şi un individ fotogenic în vârstă de 42 de ani, nu este decât ma­rioneta lui Jaroslaw Ka­czynski, liderul partidului Lege şi Justiţie şi prin­cipalul „pro­vocator“ din Po­lonia. Când Kaczynski a fost premier, iar fra­tele său geamăn Lech a fost preşedinte, elita con­servatoare a mono­polizat conducerea, iar relaţiile Poloniei cu ţările vecine au fost tensionate, scrie Reuters. Atât Lege şi Justiţie, cât şi Plat­forma Civică sprijină statutul Poloniei de membru al NATO şi al Uniunii Europene şi sunt critici la adresa deciziilor preşedintelui rus Vladimir Putin, notează The New York Times. Însă partidul lui Duda este mult mai naţionalist şi mai conservator din punct de vedere social şi tinde să fie sceptic în privinţa transferului de autoritate către partenerii europeni.

Duda a promis că va majora nivelul venitului netaxabil, că va taxa băncile şi retailerii, că va introduce noi scutiri de taxe pentru familiile nevoiaşe şi că va inversa majorarea recentă a vârstei de pensionare, potrivit Bloomberg. Planurile lui de cheltuieli ar putea costa bugetul 400 de miliarde de zloţi (97,3 miliarde euro) în următorii cinci ani, după calculele actualului guvern.

Preşedinţia lui Duda va aduce în Polonia, probabil, şi mai mult scepticism legat de adoptarea monedei euro. Polonia este cea mai mare ţară din UE care nu face parte din zona euro şi este  obligată de tratatele europene să renunţe la moneda naţională.

În timpul campaniei electorale, politicianul conservator a spus că Polonia ar trebui să amâne decizia privind înlocuirea zlotului până când economia va ajunge mai aproape de cele ale ţărilor din miezul zonei euro.

Actualul guvern nu intenţionează să adopte prea curând euro de teamă că renunţarea la propria monedă va micşora puterea de cumpărare. 

O politică externă mai agresivă

Duda a promis o politică externă mai agresivă, în special în privinţă creşterii influenţei Rusiei. Sub preşedinţia sa, Polonia va face eforturi şi mai mari pentru a determina Occidentul să se împo­trivească Krem­linului, a spus el. Politicianul a cerut, pentru a inti­mida Moscova, ca NATO să trimită mai mult echipament militar pe teritoriul polonez.

El a cerut, de acemenea, ca alianţa nord-atlantică să-şi mute baze din Germania de Vest în Polonia, care ocupă flancul estic al NATO din 1999. Prezenţă NATO mai mare prin baze militare în Polonia nu este o măsură pe placul Berlinului.

Duda se va opune, probabil, cu şi mai multă îndârjire unor ţinte comunitare mai ambiţioase de reducere a emisiilor de CO2 deoarece industria poloneză este încă puternic dependentă de cărbune.

Partidul Lege şi Justiţie, dacă va câştiga în alegerile din noiembrie şi conducerea guvernului, va pune, probabil, accent mai mare pe alianţele regionale în detrimentul relaţiilor cu UE.

„Dacă va câştiga puterea, Lege şi Justiţie va construi alianţe cu Lituania şi Ucraina şi va neglija Germania şi Franţa. Au un eurospepticism adânc înrădăcinat“, spune Radoslaw Mar­kowski, director la Institutul de Studii Politice al Academiei Poloneze de Ştiinţe.

Duda este membru în Parlamentul European în banca grupului eurosceptic şi antifederalist Conservatorii şi Reformiştii Europeni. Viziunea sa despre UE implică „întărirea garanţiei suveranităţii în legislaţia naţională“, a explicat el într-un interviu acordat Financial Times.

Din 2007 Polonia a fost guvernată de Platforma Civică, un partid liberal de centru-dreapta. Formaţiunea a fost fondată de fostul premier şi actualul preşedinte al Consiliului European Donald Tusk, care a promovat legături puternice cu Berlin şi Bruxelles.

Andrzej Duda, 42 de ani, politicianul de ligă secundă care a învins în alegerile prezidenţiale din Polonia: „Campania mea nu este o revoluţie, ci simpla dorinţă de a trăi într-un stat bine guvernat, cu o viziune şi o strategie de dezvoltare. Cred că aceşti 26 de ani de libertate poloneză ar fi putut fi folosiţi mai bine. Trebuie să recuperăm rapid tot ce s-a neglijat în aceşti ani.” În poză, politicianul este încadrat de soţia (dr.) şi fiica sa.