România are toate şansele să aibă o creştere economică de 5-6% pe an în următorul deceniu

Şefii Telekom, Altex, McDonald’s, Hidroelectrica, preşedintele Consiliului Concurenţei şi reprezentanţi ai guvernului, ai Carrefour şi Bitdefender au afirmat ieri la conferinţa „Cei mai mari jucători din economie“ că România este pe direcţia cea bună.

„Dacă veţi rămâne stabili, predictibili şi nu veţi surprinde mediul de afaceri cu taxe noi, aveţi toate şansele să creşteţi cu 5% în următorul deceniu. România merge în direcţia bună. Sunt optimist pentru 2020“, a spus Nikolai Be­ckers, CEO al Telekom Ro­mânia, la conferinţa „Cei mai mari jucători din economie“ organizată de ZF în parteneriat cu Alpha Bank, CEZ şi Carrefour.

Directorul Telekom este de părere că statul ar putea reduce impozitele şi să folosească banii pentru infrastructură.

„La salarii, la nivelul de sus, sumele sunt uneori mai mari chiar decât în alte ţări dezvoltate. Dar jos, avem salarii mici. E important să creştem salariul minim, dar productivitatea este foarte jos în multe zone, de exemplu în agricultură“.

La rândul lui, Maricel Popa, secretar de stat în Ministerul Economiei, a subliniat că, pentru prima dată, Ro­mânia are o creştere economică sănă­toasă, nu din fluxuri de capital şi credite. „E un proces însoţit de scăderea deficitelor, de o inflaţie la minim record. În premieră după 1990, industria a contribuit la creşterea PIB, de 24%, în primul trimestru“.

La fel de optimist cu pri­vire la evoluţia economi­ei se declară şi Ionel Blăn­culescu, analist financiar, care estimează că în 2018-2019 Ro­mânia va atinge o nouă fază de boom economic.

Spre deosebire de perioada de boom din trecut, actuala creştere economică are însă o componentă deosebită, legată de un climat economic în care apar tot mai des fenomene de tip tsunami. „Economiile nu mai pot fi planificate, nu mai putem face prognoze pe cinci ani, cu estimări de creştere liniară. Acum avem fenomene de tip tsunami, venite mai ales din tehnologie. Unele industrii dispar, altele urcă spectaculos. Lumea viitorului va fi guvernată de IT“, explică Dan Ostahie, CEO Altex.

El consideră Ro­mânia o ţară norocoasă, care merge în direcţia bună şi unde creşterea va depăşi 5% pe an, stimulată de nevoi, de poziţia greografică şi de climă. „Creşteri vor veni şi din IT, dar şi din agricultură. În 2-3 ani va fi un boost în creşterea economică şi dacă nu îl ratăm vom creşte cu peste 5% în fiecare an“.

Evoluţiile la nivel macro, fie în sus, fie în jos, se văd şi în numărul de concentrări econo­mice, operaţiuni care au înre­gistrat o scădere abruptă în anii de criză, cu o tendinţă de revenire în prezent. „Consiliul aproba 80-90 de concentrări economice înainte de criză, apoi am scăzut la jumătate şi acum începem să ne revenim. Vedem undeva la 40-50 de operaţiuni de concentrare economică în ultimul an, pe energie, servicii financiare, real estate şi una pe zona de comerţ alimentar, unde am fost mai reticenţi“, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

În privinţa concurenţei din piaţă, analizele consiliului arată că există sectoare cu concurenţă intensă şi preţuri mai scăzute faţă de UE, pe telecom, de exemplu, unde sunt patru jucători, sau pe retail alimentar. În plus, se observă îmbunătăţiri pe zona bancară, unde marjele de dobândă erau mari faţă de alte ţări din UE. Dar sunt şi sectoare cu probleme, profesiile liberale, cimentul, care este o piaţă concentrată în România, mai ales din perspectiva construcţiilor.

„Înainte  de aderarea la UE, investigaţiile se concentrau pe partea de ajutor de stat, acum a crescut efortul pentru depistarea cazurilor de antitrust, au crescut şi amenzile.“

Bogdan Chiriţoiu a adăugat că  instituţia pe care o conduce analizează legislaţia din zona transportului de mărfuri, materiale de construcţii şi procesarea produselor alimen­tare, intenţionând să elimine anumite prevederi anticoncurenţiale, care îngrădesc dezvoltarea acestor sectoare.

O opinie optimistă are şi analistul Ionel Blănculescu, care spune că România este în prima fază a unui nou ciclu economic de prin 2014, faza de înviorare. „Am avut în primul trimestru o creştere de 4,2% faţă de primul trimestru din 2014, şi de 1,6% faţă de ultimul trimestru din 2014. Hai să spunem 3% pe an, o cifră bună. Avem în faţă o perioadă bună de creştere şi trebuie să o folosim. Avem fonduri europene pe care să le folosim, 23 mld. euro în block starter, cu majoritatea programelor aprobate la nivelul UE.“ El prognozează un nou boom economic în  2018-2019, evoluţie ce va fi susţinută şi de împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, ceea ce se va vedea în investiţii, iar în 2019 România va prelua şi preşedinţia UE în premieră.

Părăsind discuţiile la nivel macro şi coborând în zona micro, Remus Borza, administratorul Hidroelectrica, a explicat cum insolvenţa acestei companii de stat a însemnat enorm pentru economie şi sistemul energetic, arătând practic care este adevăratul potenţial al companiilor statului. „Hidroelectrica este o companie competitivă, solvabilă, care şi-a restructurat radical costurile şi fluxurile de producţie. Anul trecut a fost cea mai profitabilă companie din România raportat la cifra de afaceri. Sunt rezultate care au cerut sacrificii, au plecat 35% din salariaţi. Insolvenţa Hidroelectrica a însemnat enorm pentru sistemul energetic, dar şi economie.“

În prezent, mai puţin de 1.000 de com­panii au statul ca acţionar, faţă de 700.000 de companii la Registrul Comerţului. Borza a precizat că aceste firme trebuie să fie conduse după principiul eficienţei economice, ca orice companie privată. Pe de altă parte, el a criticat politica statului de a susţine companii din industria metalurgică, prin pachete fiscale sau subvenţionate indirect prin intermediul Hidroelectrica.

„Noi am externalizat profitul către aceste companii, către Alro, către ArcelorMittal şi producătorii termo, cum este Complexul Energetic Oltenia.  Chiar şi acum statul reduce schema certificatelor verzi pentru cei doi producători. Suferă cetăţeanul şi agenţii economici care nu au specialişti în lobby.“

O poziţie critică la adresa unor măsuri din anii trecuţi are şi directorul Altex Dan Ostahie, care spune că în anii 2009-2011 deciziile luate de băncile comerciale, dar şi de zona politică şi de Banca Naţională au dus la „distrugerea economiei private prin distru­gerea consumului“.

Astfel, după anii de creştere 2004-2006, susţinuţi şi de creditele date cu buletinul, în 2009-2011 scăderea pieţei de electro IT a fost abruptă, cu un maxim de -50% în 2009, peste nivelul din alte ţări din regiune. „Cei trei ani de scădere corespund cu un climat economic în care politicul si băncile comerciale, plus Banca Naţională, au distrus economia privată, prin distrugerea consumului, pentru interese proprii“.

Ostahie spune însă că în curând creditele cu buletinul vor reveni în magazine, pentru că o creştere economică nu se poate întâmpla fără consum.

„Pe  comerţ online, Altex a pornit mai greu. Dar suntem cu toate utilajele în lucru şi investim mult în această direcţie. Am investit în dezvoltare, în 2008-2010, 50 mil euro în brick&mortar. Acum avem aceleaşi resurse pentru a investi în alt model. Tehnologia se schimbă foarte repede şi trebuie să investeşti, să ţii pasul“.

El a adăugat că retailul de acum e depăşit şi trebuie schimbat, dar nu ştie nimeni ce model ar trebui dezvoltat. „Avem modelul Amazon, dar e nevoie de scalabilitate, nu poate fi aplicat pe pieţe mici. Ne aşteptăm la dezvoltarea rapidă a onlineului şi apariţia unor jucători rapizi. Cei care sunt deja în piaţă, cară nişte pietre şi dacă nu le aruncă la timp din barca riscă să piardă“.

La rândul lui, Mihai Guran, Regional Operations Sales Director la Bitdefender, are aceeaşi viziune despre viitor, apreciind că România are şanse bune să crească şi sfătuind firmele locale să aibă curaj să iasă pe pieţele externe, cu produse competitive. „Le sfătuiesc să iasă afară, să ia o finanţare şi să iasă cu un produs competitiv. Inovaţia se vinde. Trebuie curaj“.

 

Nikolai Beckers, CEO, Telekom România

Am văzut o creştere economică de 2-3 % în ultimii ani, dar nu e de ajuns pentru a dubla salariile, a ajunge la 800 euro de la 400 euro. Direcţia e bună, dar de multe ori execuţia are lacune. Plus, este nevoie de predictabilitate. Statul poate reduce impozitele şi folosi banii pentru infrastructura către Vest. La impozitul pe venit nimeni nu se poate plânge.  TVA de 24% era prea sus, e bine că se duce mai jos. Nu introduceţi noi impozite, e nevoie de predictabilitate. Bugetele se stabilesc în septembrie -octombrie, dacă apare ceva nou în decembrie, e enervant. La salarii, la nivelul de sus, salariile sunt uneori mai mari chiar decât în alte ţări dezvoltate. Dar jos, avem salarii mici. E important să creştem salariul minim, dar productivitatea este foarte jos în multe zone, de exemplu în agricultură. România are toate şansele de a creşte cu 5-6% pe an, dar avem  nevoie de stabilitatate,  predictabilitate, impozite rezonabile.
 

Bogdan Chiriţoiu, preşedinte, Consiliul Concurenţei 

Evoluţiile la nivel macro se văd în numărul de concentrări economice, o scădere abruptă în ultimii ani. Consiliul aprobă 80-90 de concentrări economice înainte de criză, apoi am scăzut la jumătate şi acum începem să ne revenim. Vedem undeva la 40-50 de operaţiuni de concentrare economică în ultimul an, pe energie, servicii financiare, real estate şi una pe zona de comerţ alimentar, unde am fost mai reticenţi.

Avem sectoare cu concurenţă intensă şi preţuri scăzute faţă de UE, pe telecom, de exemplu, unde avem 4 jucători, apoi pe retail alimentar, unde sunt mulţi jucători şi am vrea să rămână aşa. Vedem îmbunătăţiri pe bancar, unde marjele erau mari faţă de alte ţări din UE. Avem sectoare cu probleme, profesiile liberale, cimentul, o piaţă concentrată în România, mai ales din perspectiva construcţiilor. Înainte  de aderarea la UE, ne-am concentrat pe partea de ajutor de stat, acum a crescut efortul pentru depistarea cazurilor de antitrust, au crescut şi amenzile. Pe legislaţie ne uităm la transportul de mărfuri, materiale de construcţii, pe producţie, şi la procesarea produselor alimentare.
 

Maricel Popa, secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului 

Economia a accelerat cu 4% în primul trimestru, cel mai rapid ritm din ultimii ani, peste previziuni. Prin urmare am îmbunătăţit prognoza pe tot anul de la 2-3% la 4% . Printre lucrurile care s-au făcut şi se văd în economie sunt creşterea salariilor bugetarilor, indexarea pensiilor, plata salariilor restante, creşterea alocaţiei sociale, reducerea TVA la 9% din iunie. În premieră după 1990, industria a contribuit la creşterea PIB, de 24%.  Agricultura are de asemenea o creştere anuală, IT creşte.  Avem în premieră o creştere sănătoasă, nu din fluxuri de capital, din credite. E un proces însoţit de reducerea deficitelor, inflaţie la minim record. Trebuie să avem grijă la mixul politicilor economice. La minister am început să luăm cadavrele şi să le înnobilăm. La Oltchim, de exemplu, am schimbat directori şi acum are un profit operaţional de 1 milion de euro lunar. Cum ajunsese la datorii de 800 de milioane de euro?
 

Ionel Blănculescu, analist financiar

România este în prima fază a unui nou ciclu economic, de prin 2014, faza de înviorare. Am avut în primul trimestru o creştere de 4,2% faţă de primul trimestru din 2014, şi de 1,6% faţă de ultimul trimestru din 2014. Hai să spunem 3% pe an, o cifră bună. Avem în faţă o perioadă bună de creştere şi trebuie să o folosim. Avem fonduri europene pe care să le folosim, 23 mld. euro în block starter, cu majoritatea programelor aprobate la nivelul UE. În 2018-2019 vom atinge faza de boom economic, ceea ce va fi sprijinit şi de implinirea a 100 de ani de la Marea Unire, ce se va vedea în investiţii, iar în 2019 România va prelua preşedinţia UE în premieră. Probabil vor fi şi bariere de intrare pe investitii, dar ele trebuie eliminate şi investiţiile încurajate.  Coaliţia pentru dezvoltarea României are grijă să nu apară surprize neplăcute, cum a fost acea taxă pe stâlp pe care am reuşit să o reducem. Şi vrem reducerea fiscalităţii.
 

Daniel Boaje, general manager, McDonald’s România

McDonald’s aniversează 20 de ani în România, timp în care s-au schimbat foarte multe. Am investit 700 milioane lei în ultimii ani pe piaţă. În aprilie am avut patru milioane de vizitatori în restaurante. Orice impact în puterea de cumpărare se regăseşte în rezultatele noastre. Trebuie să te dezvolţi prin inovaţie, să urmăreşti trendurile şi să te conectezi la obiceiurile de consum ale europenilor, românii fiind europeni prin excelenţă.  Creşterea de productivitate per angajat a crescut în ultimii zece ani. Nivelul de performanţă este foarte important în companie. Un pas egal o secundă, aşa măsurăm eficienţa.  Numărul de restaurante a crescut din 2005 cu 20, la 67 de acum. Prioritatea în ultimii ani a fost creşterea numărului de vizite, a traficului.
 

Dan Ostahie, CEO al Altex

Creşterea economică de acum are o componentă un pic mai deosebită, legată de climatul economic de tip distructiv. Economiile nu mai pot fi planificate, nu mai putem face prognoze pe 5 ani, cu estimări de creştere liniară. Acum avem fenomene de tip tsunami, venite mai ales din tehnologie. Unele industrii dispar, altele urcă spectaculos. Lumea viitorului va fi guvernată de IT.  Sectorul electroIT este unul dintre cele mai dinamice sectoare din ultimii ani. Între 2004 şi 2006 am avut o perioadă de boom, influenţată de acordarea creditelor cu buletinul. Ne vom întoarce în curând la acea perioadă, pentru că într-o economie care se vrea pe creştere consumul este de bază. După boom a urmat o cădere la fel de abruptă, în 2009-2011. Cei trei ani de scădere corespund cu un climat economic in care politicul şi băncile comerciale, plus Banca Naţională, au distrus economia privată, prin distrugerea consumului, pentru interese proprii.  Schimbările tehnologice reprezintă principala sursă de creştere sau descreştere a unei organizaţii.
 

Florin Căpăţână, director relaţii instituţionale şi dezvoltare durabilă, Carrefour România

Avem 28 de hipermarketuri şi nu ne oprim aici. În 5 ani vrem să mai avem încă 10 în plus, pe format mare.

Anii 2004-2008 au fost ani de boom, de optimism şi consum, în care era un acces mai mare al clienţilor în zona de IT&C, doar cu buletinul. Boom de optimist a existat şi la creditele imobiliare. A fost o euforie în a cumpăra produse, uneori fără să fie cu adevărat necesare unui coş zilnic. În perioada 2008-2012 a fost o nebunie legată de creşterea TVA şi perioade în care clienţii care veneau în magazin erau tot mai informaţi, puteau compara preţurile şi puteau achiziţiona şi alte branduri. Au apărut multe mărci private în scopul de a fideliza clienţii. A început o bătălie pe preţ.  Acum ne bucură mult că TVA va scădea. Piaţa e dominată de companii străine pentru că mulţi retaileri români nu au rezistat - Univers’all, PIC etc. Când te apuci de un astfel de business trebuie să iei în calcul multe variabile.
 

Mihai Guran, regional operations sales director, Bitdefender

Cu zece ani în urmă, în IT existau nişte avantaje competitive la marii producători de hardware, legate de knowledge, de project management, de dezvoltare de soft, dar acum multe companii româneşti oferă aceste avantaje. Majoritatea clienţilor care vin la noi vin de la companii mari, americane, care au pierdut pasul cu inovaţia tehnologică şi noi preluăm o parte din serviciile lor. În momentul de fata avem două birouri în America - Silicon Valley şi Florida - unde lucrează aproximativ 50 de oameni. În ultima lună am semnat o comandă cu una din primele companii de petrol şi gaze din SUA. În 2014, circa o treime din cifra de afaceri a companiei a venit din State. Şi în România ne aflăm într-un proces de expansiune, anul acesta am angajat 30 de oameni, anul trecut la fel. Astăzi poţi lua din cloud diverse produse, nu mai este necesar să îl dezvolţi neapărat.

 

Remus Borza, administrator judiciar, Hidroelectrica

Hidroelectrica este o companie competitivă, solvabilă, care şi-a restructurat radical costurile şi fluxurile de producţie. Anul trecut a fost cea mai profitabilă companie din România raportat la cifra de afaceri. Sunt rezultate care au cerut sacrificii, au plecat 35% din salariaţi. Insolvenţa Hidroelectrica a însemnat enorm pentru sistemul energetic, dar şi economie. A arătat potenţialul real al companiilor statului, dacă managementul este în mâna unor oameni eficienţi, nepolitizat. Şi aceste companii pot fi motoare de creştere.

Marele handicap al României este lipsa de asumare a deciziei, aşteptarea unui despot luminat. Ceea ce duce la haos şi faliment. Eu cer echipelor manageriale să îşi asume deciziile.

Statul a vrut să suspende temporar exportul de buştean. Nicio ţară bananieră nu exportă materii prime. Noi ne exploatăm sălbatic resursele. Nişte funcţionari au avut însă o revelaţie şi nu au avizat ordonanţa, motivând că sunt contracte în derulare.

 

Paul Prisecaru, director adjunct direcţia cercetare, Consiliul Concurenţei

În 2005, focalizarea era pe ajutor de stat, exista şi clauza de salvgardare, acum focalizarea la Consiliul Concurenţei este pe antitrust.

Mituri despre concurenţă: preţuri identice/similare egal cartel; preţurile care nu se mişcă proporţional cu evoluţia costurilor; preturile reflectă puterea de cumpărare; fuziunile dintre competitori sunt mereu anticoncurenţiale; preţul trebuie să scadă simultan cu cererea; amenzile Consiliului Concurenţei sunt recuperate ulterior prin majorări de preţuri; Studiu pe competitivitate: ♦ Servicii IT - consultanţă - 58% grad de competitivitate ♦ Arhitectură - 53% ♦ Piese de schimb auto - 50% ♦n Servicii publice de salubrizare  - 49% ♦n Producţia de medicamente - 46% ♦ Telefonie mobilă - 33%  ♦ Carburanţi - 35% ♦n Retail alimentar aprovizionare - 42%.

La aceste materiale a contribuit  Cristina Bellu