Răzvan Nicolescu, Deloitte: Împrumutul de 37 mil. euro pentru Hunedoara nu este decât o risipă de bani publici care nu vor fi returnaţi niciodată

Răzvan Nicolescu, fostul ministru delegat pentru ener­gie, actual executive lead advisor în cadrul prac­ticii de energie a Deloitte, crede că ajutorul de 167 de milioane de lei (circa 37 mil. euro) acordat de stat pentru “salvarea” Complexului Energetic Hunedoara, companie măcinată de proteste în ultimele zile, nu este altceva decât o risipă de bani publici, una dintre soluţii fiind preluarea de către Hidroelectrica a centralei Paroşeni, unul dintre activele care fac parte din structura producătorului termo.

“De apreciat preocuparea autorităţilor pentru găsirea unei soluţii pentru Complexul Energetic Hunedoara”, scrie pe pagina de Facebook fostul ministru al energiei.

În cursul zilei de ieri, Guvernul a aprobat prin ordonanţă de urgenţă acordarea unui împrumut de 167 de milioane de lei pentru o perioadă de şase luni, cu titlu de ajutor de stat individual de salvare, sumele fiind destinate acoperirii necesarului de lichidităţI pentru Complexul Energetic Hunedoara. Potrivit Ministerului Energiei, Complexul Energetic Hunedoara urmează să lanseze anunţul privind procedura de angajare a consultantului internaţional care va elabora în cel mai scurt timp planul de restructurare a societăţii, document ce urmează a fi notificat C.E. în vederea autorizării.

Complexul Energetic Hunedoara s-a înfiinţat prin hotărâre de guvern în 2011 prin fuziunea Electrocentrale Deva, Electrocentrale Paroşeni şi Societatea Naţio­nală a Huilei. La momentul înfiinţării, potrivit datelor de pe site-ul companiei, Complexul Energetic Hunedoara avea 7.000 de oameni, din care 5.100 erau în divizia minieră. La finalul anului 2013, compania mai avea 4.037 de oameni, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, dar toţi aceşti oameni sunt înscrişi pe o entitate al cărei obiect de activitate este producţia de energie electrică.

Când s-a produs această fuziune, în Complexul Energetic Hunedoara au intrat doar minele considerate viabile la acel moment, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni. Celelalte, Petrila, Paroşeni şi Uricani, s-au transformat în Societatea Naţională de Închi­deri de Mine Valea Jiului, care avea în 2013 peste 2.300 de oameni. Aceste mine au fost considerate neviabile, urmând să fie închise.

Înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoara, alături de formarea Complexului Energetic Oltenia sunt de fapt rămăşiţele planului de reorganizare a sistemului energetic naţional prin care se urmărea obţinerea unor companii care să aibă un mix de producere de energie electrică. În esenţă, formarea celor două companii nu a rezolvat problema pieţei de energie din România, singura în care cărbunii se luptă cu energia hidro din cauza împărţirii producătorilor în funcţie de sursă.

“Personal însă nu cred că această soluţie de acordare a unui împrumut de 37 milioane euro este altceva decât o risipă de bani publici. Se spune ca e "doar un împrumut". Să fim serioşi! Banii nu vor mai fi returnaţi niciodată la buget”, spune Nicolescu.

Potrivit acestuia, soluţia ştergerii de datorii coroborată cu privatizarea complexului a fost abandonată complet. 

“Pentru securizarea funcţionării centralei de la Paroşeni ar fi fost mai potrivită o analiză privind preluarea, în condiţii de piaţă, a acestui activ de către Hidroelectrica care pare că nu are ce face cu banii şi vrea să dea sute de milioane euro dividende la buget. Hidro ar plăti preţul corect pentru acest activ iar o parte din bani s-ar putea duce în modernizarea minelor care mai sunt viabile. O analiză legată de preluarea de către Hidro ar putea indentifica şi alte sinergii, de exemplu recrearea parţiala a mixului energetic. Aşa cum stau lucrurile acum, nu cred că insolvenţa la Hunedoara mai poate fi evitată mult. Nu e neaparat o soluţie proastă, dacă procesul e gestionat corect”, mai spune fostul ministru.