Cum au cheltuit guvernele 7 mld. $ înr-o industrie care vinde acum sub preţul de producţie

Autor: Roxana Petrescu 29.05.2015

♦ Guvernul mai aruncă o picătură de 37 mil. euro în oceanul de miliarde pe care l-a vărsat în minele din Valea Jiului ♦ Cum poate rezista însă în piaţă o companie care produce energia cu 220 de lei când ea se cumpără cu 155 de lei pe MWh?



Pe 27 mai statul a decis să mai „îngroape“ 167 de milioane de lei (37 de milioane de euro) pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, companie măcinată de la finalul săptămânii trecute de proteste de amploare. 

La începutul anului a mai fost aprobat un ajutor de 143,4 milioane de lei. Sumele acestea se adaugă unui bilanţ al neputinţei în care în perioada 1990 - 2006 s-au vărsat 6,3 miliarde de dolari (aproape 18 mld. lei la cursul din 2006 - n. red.), iar în perioada 2007-2009 au mai curs peste un miliard de lei. Complexul Energetic Hunedoara trebuia vândut prin Bur­să, mai apoi s-a decis că este mai bine să fie vândut unui investitor strategic, iar acum se vorbeşte din nou despre restructurarea companiei cu pierderi de aproape 150 de milioane de lei în 2013 şi cu 4.000 de angajaţi. Situaţia din zilele acestea nu este decât un alt tablou din colecţia cu numele „Reorganizarea sistemului energetic naţional“.

„Avem în vedere implementarea unui plan de restructurare a societăţii care să permită menţinerea acesteia pe piaţa de energie naţională. Complexul Energetic Hunedoara a luat deja măsuri de organizare a activităţii pe şapte centre de cost în vederea monitorizării constante a lichidităţilor, raţionalizarea cheltuielilor, monitorizarea zilnică a fluxurilor de trezorerie şi evaluarea efectelor asupra debitorilor şi creditorilor săi“, a declarat Andrei Gerea, ministrul energiei.

Constantin Jujan, directorul general al companiei, nu a fost disponbil pentru comentarii asupra situaţiei.

 

Ce este Complexul Energetic Hunedoara

Situaţia de azi nu reflectă însă decât incapacitatea statului român de a face o reorganizare profundă în domeniul energetic. România este singura ţară pe plan european care continuă să aibă sectorul de producţie de energie împărţit în funcţie de sursă, astfel că energia hidro, de exemplu, concurează într-o piaţă în care oricum consumul înregistrează o creştere anemică cu energia produsă din cărbuni, care are costuri mai mari.

„Niciodată cărbunele singur nu va concura cu apa“, spun specialişti din domeniu.

Potrivit situaţiilor financiare publicate de companie, la nivelul anului 2013 Complexul Energetic Hunedoara avea un cost de producere a energiei electrice de 220 de lei pe MWh. În piaţă, energia s-a vândut cu 155 de lei pe MWh. Anul trecut, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, unul dintre produ­că­torii ieftini  de energie, chiar spunea, făcând referire la scă­derea preţurilor de tranzacţionare ale energiei: „Dacă noi am început să ne sufocăm, nici nu vreau să mă gândesc ce fac alţii.“.

Complexul Energetic Hunedoara s-a înfiinţat prin hotărâre de guvern în 2011 prin fuziunea Electrocentrale Deva, Electrocentrale Paroşeni şi Societatea Naţională a Huilei şi a asigurat circa 4% din producţia de energie în 2014, potrivit rapoartelor ANRE.

La momentul înfiinţării, potrivit datelor de pe site-ul companiei, Complexul Energetic Hunedoara avea 7.000 de oameni, din care 5.100 erau în divizia minieră. La finalul anului 2013 compania mai avea 4.037 de oameni, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

Când s-a produs această fuziune, în Complexul Energetic Hunedoara au intrat doar minele considerate viabile la acel moment, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni. Celelalte, Petrila, Paroşeni şi Uricani, s-au transformat în Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului, care avea în 2013 peste 2.300 de oameni. Aceste mine au fost considerate neviabile, urmând să fie închise.

 

Resturile unei strategii

Înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoara şi a Complexului Energetic Oltenia este de fapt o rămăşiţă a planului iniţial de reorganizare a sistemului naţional de producţie a energiei prin care se urmărea înfiinţarea a două companii care să aibă un mix energetic.

„Aşa era normal să fie. Pentru Complexul Energetic Hunedoara erau două soluţii, dar niciuna nu s-a făcut la timpul ei: retehnologizarea şi reorganizarea locurilor de muncă, lucru care nu presupune neapărat concedieri, ci reorganizarea în funcţie de particularităţile tehnice“, mai spus oamenii din piaţă.

Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Răzvan Nicolescu, fostul ministru delegat pentru energie, actual executive lead advisor în cadrul practicii de energie a Deloitte, spunea ieri că ajutorul de 167 de milioane de lei acordat de stat pentru „salvarea“ Complexului Energetic Hunedoara nu este altceva decât o risipă de bani publici.

„Personal însă nu cred că această soluţie de acordare a unui împrumut de 37 milioane euro este altceva decât o risipă de bani publici. Se spune ca e „doar un împrumut“. Să fim serioşi! Banii nu vor mai fi returnaţi niciodată la buget“, spune Nicolescu.

Potrivit acestuia, soluţia ştergerii de datorii coroborată cu privatizarea complexului a fost abandonată complet. 

„Pentru securizarea funcţionării centralei de la Paroşeni ar fi fost mai potrivită o analiză privind preluarea, în condiţii de piaţă, a acestui activ de către Hidroelectrica care pare că nu are ce face cu banii şi vrea să dea sute de milioane euro dividende la buget. Hidro ar plăti preţul corect pentru acest activ iar o parte din bani s-ar putea duce în modernizarea minelor care mai sunt viabile. O analiză legată de preluarea de către Hidro ar putea indentifica şi alte sinergii, de exemplu recrearea parţiala a mixului energetic. Aşa cum stau lucrurile acum, nu cred că insolvenţa la Hunedoara mai poate fi evitată mult. Nu e neaparat o soluţie proastă, dacă procesul e gestionat corect“, mai spune fostul ministru.