Cum arată noul model folosit de BNR pentru fundamentarea deciziilor de politică monetară
Banca centrală are un nou instrument de modelare macroeconomică pentru întărirea capacităţii de analiză, care funcţionează în paralel cu modelul actual introdus din 2005, consiliul de administraţie al BNR urmând să primească date furnizate de ambele modele şi să surprindă astfel cu mai multă aucurateţe mişcarea factorilor care influenţează direcţia inflaţiei, deciziile de politică monetară fiind astfel mai aproape de optim.
Mihai Copaciu, de la Direcţia Modelare şi Prognoze Macroeconomice din BNR, a prezentat recent rezultatele parţiale ale modelului de echilibru general (DSGE) cu euroizare parţială - R.E.M. 2.0 -, un proiect care s-a întins pe o perioadă mare de timp din cauza dificultăţii realizării lui. Noul model surprinde o serie de caracteristici specifice economiei româneşti, precum gradul relativ ridicat de euroizare.
Modelul include „câteva sute de ecuaţii“, 29 de serii observabile (dintre care 8 aparţin sectorului extern), majoritatea având încorporate trenduri specifice/erori de măsură. Eşantionul include perioada 2005/T3 - 2014/T3. Tipul de model folosit deja la nivel internaţional încearcă să surprindă şi elemente legate de piaţa financiară şi de piaţa muncii, experţii străini în domeniu apreciind că aceste două segmente nu pot fi ignorate din decizia de dobândă mai ales după cum a relevat şi perioada crizei.
Activitatea de modelare macroeconomică în Banca Naţională are drept scop principal susţinerea deciziilor de politică monetară.
Prognozele macroeconomice joacă un rol foarte important în cadrul strategiei de ţintire directă a inflaţiei (regim adoptat în luna august 2005).
Este un model avansat care a stârnit interesul specialiştilor, reprezentând piatra de temelie a modelării în cadrul băncilor centrale din ţările dezvoltate ale lumii.
Modelul este folosit deja de multe bănci centrale puternice începând cu Fed şi Banca Angliei până la Banca Suediei.