PIB-ul va creşte cu peste 3% în 2015-2017, exporturile trec de 60 mld. € în 2016, iar cursul va rămâne în jurul a 4,4 lei/euro

Economia va creşte în perioada 2015-2017 cu peste 3% anual, iar în 2018 avansul PIB va ajunge la 4%, consumul intern, dar şi revenirea surprinzătoare a investiţiilor urmând să fie principalele motoare. Pe parcursul ultimilor şase ani de la izbucnirea crizei economice, România a înregistrat o creştere economică de peste 3% doar în 2013, ascensiunea PIB fiind atunci de 3,4%.

Exporturile vor continua să crească cu ritmuri de peste 7% anual şi vor trece în 2016 de pragul de 60 mld. euro, iar în 2018 se vor apropia de 70 mld. euro, însă viteza importurilor va fi mai mare, potrivit estimărilor anunţate în prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de Prog­noză.

Autorităţile mizează pe o creştere a industriei cu ritmuri de 4-5% anual, precum şi pe o redresare nesperată a construcţiilor, care ar putea să crească cu 5-6% pe an. Lucrările de construcţii au înregistrat anul trecut o scădere de 6,7%, indicând fragilitatea acestui sector. Cel mai important declin s-a înregistrat în zona con­strucţiilor inginereşti (sau de infra­struc­tură), cu o scădere de 21,8%.

Îmbunătă­ţirea previziu­nilor Comisiei de Prognoză vine după ce şi Co­misia Europeană şi instituţiile finan­ciare internaţionale au devenit mai opti­miste în privinţa evoluţiei economiei României. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare consideră că România va înregistra în acest an una dintre cele mai rapide creşteri economice din Europa emergentă, de 3% în 2015 şi 3,2% în 2016, susţinută de redresarea zonei euro. În primul trimestru din acest an economia a accelerat şi a făcut un salt surprinzător, de 4,3% faţă de T1/2014, marcând al doilea cel mai rapid ritm de creştere din ultimii şapte ani. Un ritm mai alert al PIB, de 5,2%, s-a înregistrat în ultimul trimestru din 2013.

Vestea bună privind creşterea eco­nomică de peste 4% din T1 i-a determinat pe analişti să pună „sub observare“ sau chiar să îmbunătăţească, de la 3% spre 4%, prognozele privind creşterea economică pe întregul an.

Creşterea economică din T1 a surprins pe toată lumea, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Şi oamenii de afaceri spun că în primul trimestru a existat mai mult optimism în piaţă, iar accelerarea economiei a fost resimţită şi în mediul de business.

Informaţii detaliate privind principalele motoare ale creşterii economice din primul trimestru urmează să fie anunţate în 4 iunie de Institutul de Statistică.

Consumul a avut contribuţia cea mai mare la creşterea economică din primul trimestru, iar investiţiile private au înregistrat şi ele o revenire, în timp ce exporturile nete au avut o contribuţie uşor negativă, apreciază analiştii.

Primele trei luni ale anului au adus veşti bune de la cei mai importanţi indicatori macroeconomici. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator privind consumul intern, s-a majorat cu 3% faţă de primul trimestru din 2014.

În martie însă, cifra de afaceri din comerţ a scăzut cu 0,2% faţă de aceeaşi lună din 2014, acesta fiind primul declin consemnat de comerţ după un an şi jumătare de creşteri continue. Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori, a avansat cu 3,3% în primele trei luni ale anului. Şi exporturile au făcut un salt de aproape 5%, la 13,4 mld. euro, susţinute de relansarea economică din zona euro, însă ritmul de creştere al importurilor a fost mai mare, de 6,3%. Semne surprinzător de bune au apărut în T1 de la sectorul de construcţii, care a crescut cu 13,4% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, după mai mulţi ani de scăderi.

Anul trecut, economia a făcut un salt de 2,8%, peste aşteptări, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne, în timp ce contribuţia agriculturii a fost modestă. Industria a fost şi anul trecut motorul economiei susţinând alături de comerţul cu amănuntul creşterea PIB.