În România, unu din doi angajaţi primeşte tichete de masă. În Germania, doar 0,5% din angajaţi primesc acest beneficiu

Rata de penetrare a tichetelor de masă în România este de 50%, ceea ce înseamnă că peste 2 milioane de salariaţi primesc acest beneficiu, însă situaţia este complet diferită în alte state. În Germania doar 0,5% din angajaţi primesc tichete de masă, în Spania rata de penetrare este de 2%, în Polonia este de 3%, în timp ce în Franţa aceasta este 15%. În Ungaria, 65% din angajaţi au tichete de masă incluse în pachetele de remunerare, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii grupului Up România (fostul Chèque Déjeuner). Cum se explică aceste diferenţe?

„Rata de penetrare a tichetelor pe pieţele din diferitele ţări depinde de mai mulţi factori. Unul dintre aceştia este reprezentat de o putere scăzută de cumpărare (cum e cazul României), care determină o rată mare de penetrare a tichetelor de masă care au rolul de a creşte puterea de cumpărare în rândul bene­ficiarilor“, a spus Elena Pap, directorul general al emitentului de tichete de masă Up România. Astfel, având în vedere valoarea tichetelor de masă acordate într-o lună: 9,41 x 21 de zile â 197,61 lei şi raportarea la salariul minim de 975 de lei brut pe lună, rezultă că tichetele cresc puterea de cumpărare a angajaţilor cu 20% (196 de lei / 975 de lei) în cazul angajaţilor plătiţi la nivelul salarial minim pe economie.

Elena Pap adaugă că tichetele de masă au fost introduse în România în anul 1999, iar în primul an de implementare a acestui sistem peste 130.000 de angajaţi au primit astfel de beneficii (ceea ce însemna la acea vreme o rată de penetrare de 2,7%), însă în 10 ani aceste beneficii au devenit populare, ajungând la jumătate din salariaţii români.

Guvernul a majorat săptămâna trecută valoarea unui tichet de masă cu 0,6%, de la 9,35 de lei la 9,41 de lei, însă în continuare acest beneficiu nu acoperă costul unui prânz, aşa cum ar trebui. Cu toate acestea, angajatorii oferă tichete de masă angajaţilor pentru că există avantaje fiscale asociate cu această formă de motivare a angajaţilor: sunt scutite de plata contri­bu­ţiilor sociale (atât la angajat, cât şi la angajator) şi au parte de deductibilitate de la plata impozitului pe profit (doar pentru angajator; din 2010, tichetele sunt impozitate cu 16% la angajat).

„Un alt factor (care influenţează rata de penetrare a tichetelor de masă - n. red.) este tipul de societate. Astfel, rata de penetrare este mai mare în cazul în care predomină societăţile mici (deoarece nu au cantine/ restaurante în interiorul companiei). Acest fenomen se întâmplă şi în România, care are o rată de penetrare a tichetelor de masă de 50%“, a mai spus Elena Pap.

De asemenea, spune ea, acest indicator mai depinde şi de reţeaua de acceptare: o reţea mai mare şi mai variată atrage o rată de penetrare mai ridicată. Dacă în Franţa la reţea sunt afiliate doar restaurantele, în România reţeaua este mult mai vastă şi variată.

„Dezvoltarea rapidă a tichetului de masă la nivel internaţional este influenţată de capacitatea de adaptare a dispozitivului la situaţiile sociale şi economice, precum şi obicieurilor culturale din fiecare ţară. Astfel, tichetul de masă se poate utiliza într-o varietate de locuri, iar latura sa socială rămâne mereu aceeaşi: de a facilita salariatului accesul la un prânz sănătos în fiecare zi.