Sub bombardamentul veştilor proaste: Europa se otrăveşte cu datorii, iar unul dintre cei mai influenţi economişti spune că vor veni noi crize şi a cerut ca bancherii să fie pedepsiţi pentru „crimele“ lor

După aproape opt ani de la marea criză financiară mondială, apetitul pieţelor pentru risc a revenit, iar experimentele monetare ale celor mai mari bănci centrale ale lumii au adus sistemele financiare şi economiile într-un teritoriu total necunoscut, care lasă loc „pesimiştilor de serviciu“ să „terorizeze“ publicul cu avertismente că vor veni noi crize.

Goana investitorilor după profit şi a companiilor după lichiditate face ca piaţa obliga­ţiunilor riscante din Europa să se transforme într-o bulă periculoasă chiar dacă agenţiile de rating trimit avertisment după avertisment, scrie The Wall Street Journal.

Stanley Fischer, vicepreşedintele Rezervei Federale americane şi unul dintre cei mai puternici bancheri ai lumii, a ieşit la rampă pentru a atrage atenţia că este o greşeală să credem că nu vor mai fi crize financiare şi a cerut ca bancherii să fie pedepsiţi pentru „crimele“ lor.

Nouriel Roubini, economistul care a prezis criza financiară mondială şi unul dintre cei mai populari analişti la nivel mondial, a avertizat şi el că pe pieţele financiare se dezvoltă o „bombă a lipsei de lichiditate cu explozie întârziată“ care, când va exploda, va face dezastru.

Michael Ivanovitch, tot un analist celebru, argumentează în presă de ce viitorul monedei euro este nesigur, iar din Germania vin alte veşti pesimiste: rata naşterilor s-a prăbuşit la cel mai scăzut nivel din lume, punând în pericol viabilitatea motorului de creştere al economiei europene.

Britanicii primesc şi ei o doză de pesimism: economia lor ar avea cea mai redusă rezistenţă din G7, grupul celor mai dezvoltate ţări ale lumii, dacă lumea ar fi lovită de o nouă criză financiară.

Publicul este bombardat cu tot felul de avertismente de criză, iar suflul exploziilor aduce publicitate „gardienilor“ care trag aceste semnale de alarmă. Însă cu siguranţă aceste avertismente nu trebuie ignorate.

Vulturii de-abia aşteaptă să moară cineva

Într-un articol de pe blogul The Wall Street Journal se arată că o bancă de investiţii din Hong Kong specializată pe obligaţiuni cu risc ridicat, este pregătită să se înfrupte din bula care creşte pe piaţa datori­ilor riscante europene. Banca SC Lowy va lansa la Londra o platformă pentru obliga­ţiuni cu yielduri (randamente) ridicate.

Piaţa europeană a obligaţiunilor cu randamente ridicate a început în forţă, volumul tranzacţiilor ajungând în primul trimestru la 40 de miliarde de dolari, nivel record pentru această perioadă, potrivit datelor Dealogic. Deşi boom-ul este un semn că programul BCE de achiziţii de active a impulsionat piaţa datoriilor, jucătorii de pe piaţă sunt speriaţi de lipsa de lichiditate. În martie, agenţia de rating Fitch a avertizat că situaţia actuală, în care emitenţii de obligaţiuni cu risc ridicat se pot împrumuta la dobânzi extrem de mici, aminteşte de premisele crizei financiare din 2008.

Viitorul euro este nesigur

„Degradarea accentuată şi continuă a situaţiei politice din Franţa este principala cauză a europesimismului meu“, scrie pentru CNBC Michael Ivanovitch, fost economist de top la OCDE şi Fed. Acum el este analist independent.

Franţa este ţara care a iniţiat şi construit cele mai multe dintre politicile şi instituţiile care au ca scop unirea unui continent cu ţări diferite şi ostile. Acum, Franţa nu mai are forţa să joace acest rol.

Economia, una dintre cele mai mari din zona euro, s-a împotmolit într-o criză economică şi bugetară adâncă. Cea mai mare parte a francezilor nu mai vor ca François Hollande să concureze pentru un nou mandat de preşedinte. Nici rivalul al lui Hollande, fostul pereşedinte Nicholas Sarkozy, nu este popular. Franţa se confruntă cu o criză de leadership. Apoi, politicile economice ale Germaniei au pus în pericol uniuniea monetară. Mai multă integrare, care va veni cu continuarea transferului de suveranitate, va fi greu de vândut unui electorat deziluzionat. Orice demers pentru întărirea cadrului instituţional al zonei euro va trebui să aştepte până după următoarele alegeri franceze şi germane, din mai şi octombrie 2017.

Schimbările fundamentale în care stânga radicală a preluat puterea în Grecia, tendinţe similare în Spania, „moartea“ politică a guvernului de stânga din Franţa şi victoria euroscepticilor în Polonia sunt semne de pericol pentru coaliţia, acum vulnerabilă, aflată la guvernare în Germania, scrie  Ivanovitch.

Fischer de la Fed

Vicepreşedintele Rezervei Federale americane (Fed) Stanley Fischer spune că ar fi o greşeală să credem că nu vor mai fi crize financiare, că nu este clar dacă economia americană este într-o aşa-zisă „stagnare seculară“ sau într-un superciclu al datoriei şi a avertizat autorităţile să nu lase garda jos doar pentru că în prezent situaţia financiară este stabilă. Fischer a subliniat că bancherii ar trebui pedepsiţi pentru „crimele“ financiare săvârşite de ei, dar şi că nu este clar dacă guvernul are sufciente unelte pentru a preveni toate crizele financiare.

Fed a cauzat o minicriză valutară pe pieţele emergente când a sugerat că va începe să restrângă programul de achiziţii de active prin care a stabilizat pieţele după marea criză financiară. Deşi a devenit clar că marea criză a fost cauzată de lăcomia anumitor bănci, mai ales din SUA, niciun bancher de tot nu a fost trimis la închisoare sau măcar judecat. Fed este criticată că nu este mai dură cu băncile.

Roubini

Roubini, fost consilier al Trezoreriei americane şi al FMI, s-a alăturat numărului în creştere de observatori care spun că sunt îngrijoraţi de „lipsa severă de lichiditate de pe pieţe“, scrie CNN.

În timp ce dobânzile de referinţă din diferitele state ale lumii au adus mai multă lichiditate în economie, au provocat şi o „secetă severă de lichiditate pe pieţe“, argumentează Roubini.

Acest „paradox“, explică el, a devenit apparent în timpul mai multor evenimente apărute în ultimii ani, inclusiv în „flash crash-ul“ din 2010, criză în care acţiunile de pe bursele americane s-au prăbuşit cu aproape 10% în 30 de minute, şi în explozia recentă instantanee de luna trecută de la 0,05% la 0,8% a yieldurilor obligaţiunilor germane cu scadenţa la 10 ani. Economistul a spus că diferenţele dintre lichiditatea din economie şi cea din pieţe este cauzată de mai mulţi factori, printre care ascensiunea tranzacţiilor de mare frecvenţă, greu de controlat.

„Această combinaţie între lichiditatea macro şi lipsa de lichiditate din pieţe este o bombă cu explozie întârziată. Până acum a adus doar prăbuşiri rapide şi schimbări bruşte ale preţurilor acţiunilor şi obligaţiunilor“, a afirmat Roubini. Orice spune economistul reverberează în presă, iar el are nevoie de publicitate deoarece conduce o firmă de analiză financiară cu sedii în New York, Londra şi Singapore.

Copiii

Cât despre Germania, cea mai mare economie europeană, rata naţerilor s-a prăbuşit la cel mai redus nivel din lume, iar forţa de muncă va începe să cadă până la începutul anilor 2020 într-un ritm mai rapid decât cel din Japonia, ceea ce va pune în pericol viabilitatea economiei, scrie The Telegraph, o publicaţie britanică cu tendinţe eurosceptice. Un studiu al Institutului de Economie Mondială de la Hamburg a calculate că numărul mediu de naşteri la mia de locuitori a scăzut la 8,2 în perioada 2008-2013, acutizând criza demografică din Germania. În Japonia, unde criza demografică pune presiuni mari pe economie, indicatorul s-a situate la 8,4.

„Nicio altă ţară industrializată nu se deteriorează atât de rapid în pofida fluxului puternic de forţă de muncă tânără. Germania nu poate rămâne un centru dinamic de business pe termen lung fără o forţă puternică de muncă“, au avertizat specialiştii institutului.