În timp ce guvernul Ponta raportează excedente record la buget, plăţile restante către firmele private au reînceput să crească după un an de progrese

Autor: Claudia Medrega 03.06.2015

Plăţile restante ale statului către companiile private şi-au reluat creşterea în primul trimestru ajungând la 322,6 mil. lei, nivel aproape triplu faţă de cel de la sfârşitul anului trecut şi cu 50% mai mare decât soldul din 2013, în condiţiile în care bugetul a fost în primele luni pe excedent.



Cea mai mare parte a plă­ţilor restante, de 255,3 milioane de lei, se observă la bugetele locale, care reprezintă circa 80% din stocul de arierate. Arieratele aferente bugetului de stat erau la sfârşitul primului trimestru de 67,3 milioane de lei.

În primul trimestru s-a înregistrat un excedent record, de 5 mld. lei, obţinut în principal din tăierea cheltuielilor programate, în special a investiţiilor. Excedentul de 0,7% din PIB a fost cel mai mare înregistrat în primul trimestru din ultimii 10 ani. Iar în aprilie excedentul a urcat la 6 mld. lei (0,85% din PIB).

Acumularea de arierate şi tăierea fondurilor de investiţii au fost două dintre supapele folosite de Executiv pentru a se încadra în ţintele trimestriale de deficit bugetar negociate în ultimii ani cu FMI. Nivelul arieratelor rămâne, totuşi, sub vârfurile din 2011-2012, când plăţile restante ale statului oscilau în jurul cifrei de 1 mld. lei, iar Finanţele au recunoscut că acestea sunt o frână majoră în calea creşterii economice.

Analiştii au avertizat de mai multe ori că Ministerul Finanţelor înde­pli­neş­te ţintele de deficit bugetar agreate cu FMI pe seama acumulării de arierate către sectorul privat. Evident, şi FMI cunoştea această realitate, însă, în contextul abordărilor „îngăduitoare“ de pe parcursul acordurilor parafate cu România, nu a discutat în mod public această problemă, mulţu­mindu-se să insiste pe ajustarea şi chiar eliminarea arieratelor - problemă rezolvată secvenţial.

Începând din 2011, cele două acorduri preventive cu FMI au inclus criterii de performanţă privind arieratele bugetului de stat şi ţinte indicative pentru arieratele companiilor de stat şi ale bugetelor locale. Guvernul s-a angajat în faţa FMI să reducă arieratele către sectorul privat, dar la evaluările acordului cu Fondul a cerut în mod repetat derogări, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate.

Reducerea arieratelor până la eliminare a fost principala solicitare a FMI astfel încât statul să nu mai acţioneze ca un factor de blocaj financiar în economie. Acumularea de arierate împiedică revenirea economiei pentru că afectează fluxurile de lichidităţi ale firmelor.

Unele arierate raportate ca stinse au fost plătite mai ales pe seama banilor împrumutaţi de autorităţile locale de la Trezoreria statului, fiind necesară returnarea acestora.

Plăţile restante ale companiilor de stat (care nu sunt în diferite stadii de insolvenţă) monitorizate de instituţiile financiare internaţionale au înregistrat un nivel record de 6,8 mld. lei (1,1% din PIB) la sfârşitul anului 2013 şi un nivel de 3,5 mld. lei (0,5% din PIB) la finele anului 2014, foarte aproape de ţinta setată de finanţatorii internaţionali pentru acest an, de 3,4 mld. lei.