Apar semne de întrebare în legătură cu relaxarea fiscală din 2016. Ce şanse sunt să fie redusă cota standard de TVA

Autor: Claudia Medrega 05.06.2015
FMI cere ajustarea planului de relaxare fiscală pentru 2016. Iar guvernatorul BNR recomandă autorităţilor să evite greşelile privind politicile economice, deoarece corecţiile sunt dureroase.

Măsurile de relaxare fiscală din proiectul Codului fis­cal trebuie să fie revizuite semnificativ pentru că anul viitor deficitul bugetar ar putea să ajungă la un nivel „considerabil“, iar golul de venituri creat nu va putea să fie acoperit doar prin tăierea cheltuielilor, consideră Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI în România.

Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiver­să­rilor, a ajuns din nou într-un punct ne­vralgic, de această dată „mărul dis­cordiei“ fiind impactul măsurilor de relaxare fiscală în 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic „suspendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS. Primele două evaluări ale acordului stand-by preventiv au fost realizate în prima parte a anului 2014.

„Negocierile în cadrul misiunii tehnice au mers bine. Am făcut progrese mari în înţelegerea situaţiei fiscale. Însă, am descoperit că va apărea un gol semnificativ la venituri anul viitor. Credem că ţintele guvernului pentru 2015 vor fi atinse. Dar, pentru anul viitor este mult de lucru pentru ca guvernul să poată să-şi atingă obiectivele. Proiectul Codului fiscal, în forma actuală, trebuie revizuit semni­ficativ, pentru că doar reducerea cheltu­ielilor pentru compensarea măsurilor nu va fi suficientă“, a declarat Tolosa, prezent ieri la conferinţa Euromony.

Cea mai importantă măsură de relaxare fiscală avută în vedere pentru 2016, care are şi cel mai mare impact bugetar, este redu­cerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%. Ajustarea TVA ar urma să aibă un impact de 9 mld. lei (circa 2 mld. euro), potrivit esti­mărilor Ministerului Finanţelor. Deficitul bugetar era programat să fie diminuat anul viitor la 1,1% din PIB, potrivit înţelegerilor ante­ri­oare cu par­tenerii externi.

După mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, România pregăteşte o amplă reformă de relaxare fiscală. Propunerile guvernului sunt multe şi nu se ştie dacă vor fi toate aprobate de Parlament, respectiv dacă se vor regăsi în Codul fiscal republicat.

După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, începând din iunie 2015, guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare fiscală pentru următorii ani care includ reduceri nesperate ale taxelor principale - TVA, CAS şi cota unică. Cota standard de TVA ar urma să fie redusă de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018, impozitul pe profit şi venit poate să coboare de la 16% la 14% din 2019, iar în cazul microîntreprinderilor se vor aplica cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi.

Guvernul a propus şi eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2016, a impozitului pe dividende. Totodată, în 2016 ar urma să dispară „taxa pe stâlp“, care a atras numeroase critici de la aprobarea sa anul trecut. Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie.

Incertitudinile legate de materiali­zarea relaxării fiscale persistă. Unele măsuri de relaxare fiscală propuse de guvern au început să fie „ajustate“ sau chiar să „dispară“ pe parcursul negocie­rilor din Parlament.

Rămâne de văzut dacă măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de guvern vor deveni realitate în condiţiile în care persistă probleme de sustenabilitate bugetară. Impactul bugetar brut al tuturor modificărilor fiscale este estimat pentru anul viitor la circa 16 mld. lei, dar Finanţele speră că vor fi recuperate venituri, astfel că impactul bugetar net va ajunge la 6,8 mld. lei.

Chiar dacă România nu va mai avea acord cu instituţiile financiare internaţionale există compactul fiscal european care nu permite derapaje ale politicii fiscale.

Pieţele externe nu mai privesc acum România ca un plasament cu grad ridicat de risc, însă a fost nevoie de şase ani ca să fie „reparate“ politicile fiscale şi economice hazardate realizate în doar câteva luni şi să vedem costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor revenind la un nivel minim, au afirmat analiştii economici.

Prezent la conferinţa  organizată ieri de Euromoney, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a arătat că viitoarea misiune a politicilor economice este să păstreze echilibrele macroeconomice dobândite cu atât de multe eforturi, concentrându-se pe reformele structurale. El a recomandat politicienilor să evite greşelile privind politicile economice, deoarece corecţiile sunt dureroase. "Corecţia greşelilor de politici este dureroasă, dificil de explicat şi de înţeles de către publicul larg. Aşa că nu faceţi greşeli, pentru că a le corecta devine dureros". În opinia guvernatorului BNR, România mai are paşi de parcurs până la adoptarea euro, care trebuie realizată la momentul potrivit.

Experţii FMI şi ai Comisiei Europene au discutat în luna mai cu autorităţile române pe tema măsurilor de relaxare fiscală incluse în Codul fiscal rescris, una dintre marile incertitudini fiind modalitatea de acoperire a golului de venituri provenit din reducerile de taxe angajate de guvern prin cea mai amplă reformă fiscală.

Întrebat dacă, în urma discuţiilor nu se va ajunge la un acord cu cei de la FMI pe Codul Fiscal, Guvernul va sacrifica acordul cu FMI sau Codul Fiscal, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a spus că Guvernul nu sacrifică nimic şi că trebuie să "facă ceea ce face pentru binele ecnomiei naţionale".

În luna iunie este prevăzută o misiune la Bucureşti a reprezentanţilor Comisiei Europene. Acordul cu FMI expiră în septembrie, iar până atunci ar urma să mai existe o misiune de evaluare. În acest interval, Guvernul ar trebui să reanalizeze, să amâne sau să elimine o parte dintre măsurile de relaxare fiscală incluse în proiectul Codului Fiscal.

România este stabilizată din punct de vedere macroeconomic - deficitul bugetar şi deficitul de cont curent înregistrând corecţii importante, iar inflaţia coborând la minime istorice - şi ar putea să renunţe la statutul de ţară Ñasistatăì de instituţiile financiare internaţionale şi să stea pe propriile picioare, credibilă în faţa investitorilor, existând şi avantajul contextului financiar extern care permite finanţarea deficitelor externe şi interne la rate convenabile ale dobânzilor. Însă unii analişti au arătat că antecedentele derapajelor economice interne în perioadele în care România nu a fost monitorizată de partenerii externi şi riscul apariţiei unor noi tensiuni în zona euro nu permit finalizarea prematură a acordului cu FMI, ci impun chiar continuarea colaborării, eventual sub forma unui nou program, mai flexibil, ca în cazul Poloniei.

România a continuat să facă apel la ancora instituţiilor financiare internaţionale, parafând trei acorduri succesive cu FMI, pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe şi a avea o garanţie pentru continuarea reformelor.