Alegerile parlamentare din Turcia: un nou nivel al puterii pentru Erdogan şi nisipuri mişcătoare pentru investitori
Dincolo de războiul cuvintelor dintre presa vestică şi Erdogan, ceea ce se întâmplă pe scena politică a Turciei contează pentru întreaga lume emergentă europeană şi poate chiar pentru întreaga Europă deoarece Turcia, de când dictatura militară s-a dizolvat în anii 1980, a devenit o economie în dezvoltare importantă, dominantă în bazinul Mării Negre, şi un jucător cheie pe scena geopolitică regională. Miza alegerilor parlamentare de ieri din Turcia a fost redefinirea sistemului politic al ţării, modificarea constituţiei, puteri executive mai mari pentru preşedintele Erdogan şi rămânerea acestuia la putere timp de încă o generaţie.
Erdogan, care din premier a devenit preşedinte anul trecut, spune că mecanismul de luare a deciziilor ar fi mult uşurat dacă preşedintele ar primi puteri executive, cum ar fi controlul asupra proiectelor de buget şi de infrastructură. În acest mod, afirmă el, şi-ar putea pune în practică viziunea asupra unei „Noi Turcii“, care să aibă o putere nemaiîntâlnită de la căderea Imperiului Otoman, potrivit The Wall Street Journal.
Erdogan a preluat frâiele executivului din Turcia în 2002, iar de atunci economia turcă s-a triplat, ajungând la 800 miliarde dolari, datorită unui ritm anual de creştere de circa 7% între 2002 şi 2007. Chestiunile economice s-au aflat în centrul promisiunilor făcute de Erdogan în toate cele şase campanii electorale defăsşurate din 2002, toate câştigate. Nici campania de acum nu a făcut excepţie, astfel că preşedintele le-a promis alegătorilor că va creşte PIB-ul per capita de la 11.000 dolari în prezent la 25.000 dolari în opt ani şi va urca Turcia în topul celor mai mari zece economii ale lumii, dacă va reuşi să schimbe sistemul de conducere a ţării într-unul prezidenţial, scrie Bloomberg.
Înainte de alegeri, susţinerea pentru AKP, partidul lui Erdogan, era la aproape 40%, faţă de nivelul record de 52% în vara trecută.
De cealaltă parte, liderul principalei formaţiuni de opoziţie, Partidul Republican al Poporului, a promis creşterea PIB-ului per capita la 30.300 dolari până în 2035 şi înjumătăţirea şomajului. În plus, ambele părţi au mizat pe investiţii masive în transporturi şi infrastructură.
Motoarele economiei Turciei au fost în ultimii cinci ani consumul intern şi creditele ieftine, însă devalorizarea lirei turceşti şi scăderea investiţiilor străine la jumătate faţă de 2007 au frânat avansul economic, care s-a situat la 3%. Lira a avut una dintre cele mai slabe evoluţii dintre monedele economiilor emergente, după ce s-a depreciat cu 13% faţă de dolar în acest an, ceea ce a rezultat în „umflarea“ datoriei externe, punând astfel în pericol stabilitatea financiară a ţării. În aceste condiţii, analiştii estimează că economia Turciei va creşte cu 3% în acest an, mult sub avansul de două cifre de care ar avea nevoie pentru a atinge ţinta lui Erdogan.
Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei:
- „Există un gunoi numit The New York Times în SUA. Ziarul a făcut acelaşi lucru împotriva sultanului otoman Abdülhamit în 1896. Îndeplineşte o datorie impusă de o anumită putere. Serveşte această putere. La fel ca BBC şi CNN. Ştiţi care e scopul lor? Să slăbească Turcia, să o divizeze şi să o dezintegreze, apoi să o înghită. Dar au dat greş. Nu vom permite să se întâmple asta.“
- „Nu vom lăsa oamenii să fie devoraţi de YouTube, Facebook sau alţii.“
- „Dacă Twitter, YouTube şi Facebook ar fi cinstite, dacă ar înceta să mai fie atât de imorale, dacă nu ar mai ataca familiile, atunci le-am susţine.“
- „Vom elimina Twitter. Nu-mi pasă ce spune comunitatea internaţională. Toţi vor vedea puterea Republicii Turcia.“
- „Un musafir putea să vină în vechiul birou al prim-ministrului şi să găsească gândaci în baie. De aceea am construit acest palat.“ (Construcţia palatului prezidenţial cu 1.150 camere a costat 615 milioane dolari. Clădirea este de 5 ori mai mare decât Casa Albă)
- „Dacă liderul principalului partid de opoziţie e cinstit, atunci îl invit să facă un tur al palatului. Ma întreb dacă va putea să găsească toaleta din aur despre care zice. Dacă o găseşte, îmi dau demisia.“
- „Continentul american a fost descoperit de de Columb în 1492, se spune. De fapt, navigatori musulmani au ajuns pe continentul american cu 314 ani înaintea lui Columb, în 1178. În memoriile lui, Cristopher Columb menţionează existenţa unei moschei în vârful unui deal pe o coastă din Cuba.“