Arhitectura, o miză de 200 de milioane de euro anual: „În boom se lucra destul de haotic, acum avem mai mult timp pentru a face proiectele în detaliu“

Piaţa locală de arhitectură şi de proiectare s-a ridicat la aproape 200 de milioane de euro la nivelul anului 2013, cel mai recent an pentru care există informaţii publice, faţă de un maxim de aproape 500 de milioane de euro în 2008, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, care centralizează cifrele de afaceri, scrie revista Business Construct în ediţia din luna iunie. Iar aceasta în contextul în care aproape 1.000 de firme au dispărut din lista jucătorilor din arhitectură şi proiectare: dacă în ultimul an de boom existau 4.500 de firme active care operau sub codul CAEN 7111 - Activităţi de arhitectură -, la finalul anului 2013 în piaţă se mai găseau 3.500 de firme, în care lucrau aproape 9.000 de oameni.

La fel ca şi piaţa construcţiilor, cu care a mers mână în mână de-a lungul timpului, sectorul de arhitectură şi proiectare a cunoscut pe timp de criză un declin puternic, după ce în anii de dinainte de recesiune reuşiseră să crească substanţial.

„Perioada 2006-2008 a fost una de creştere destul de bruscă, chiar exagerată aş spune, nenaturală. S-a lucrat destul de haotic, cu «hei-rup» din cauza volumului mare de investiţii imobiliare“, afirmă Claudiu Botea, managing partner al biroului de arhitectură Arhimar din Cluj-Napoca. În opinia sa, firmele de proiectare de pe plan local au fost prinse destul de nepregătite de boomul de dinainte de criză, astfel că au fost nevoite să se adapteze „din mers“, în contextul în care nici legislaţia nu era foarte bine pusă la punct la acea vreme. „Între timp s-a mai lucrat la ea şi s-au schimbat multe legi urbanistice în bine, azi se face arhitectură şi urbanism mult mai organizat şi riguros“, spune Botea, al cărui birou de arhitectură a lucrat la proiecte precum centrul comercial Iulius Mall din Cluj-Napoca sau ansamblul de locuinţe din Arad al israelienilor de la Tagor.

„Clienţii nu mai cumpără orice“

După declanşarea crizei financiare, sectorul de construcţii a intrat în picaj şi, în concluzie, şi arhitecţii şi proiectanţii au resimţit din plin acest declin. Botea spune că deşi afacerile au scăzut puternic pe timp de criză, compania sa „s-a aşezat mai bine pe contractele rămase şi pe cele noi“, având mai mult timp pentru a lucra în detaliu la aceste proiecte. „Perioada de criză ne-a maturizat, atât pe noi, cât şi pe clienţi. Clienţii nu mai cumpără orice, se judecă mult înainte de a începe o investiţie imobiliară, majoritatea cer studii de fezabilitate înainte de a face pasul cumpărării locaţiei. Clienţii au început să cunoască legislaţia şi să asculte de arhitect“, spune Botea, al cărui birou de arhitectură a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, iar pentru 2015 se aşteaptă la un plus de cel puţin 30%.  

Arhitecţii au redus echipele sau au renunţat la o parte din profit în criză

La rândul său, Şerban Ţigănaş, unul dintre acţionarii biroului Dico şi Ţigănaş, cu 45 de angajaţi, spune că piaţa locală de arhitectură s-a prăbuşit „literalmente“ pe timp de criză, în contextul în care nici în momentele ei cele mai bune nu s-a aflat la un nivel satisfăcător.

„Spun că s-a prăbuşit pentru că unii arhitecţi au ajuns să lucreze cu profit mediu sub nivelul dobânzilor bancare, situaţie pe care nu o poţi suporta mai mulţi ani în şir. Asta înseamnă că firmele de arhitectură nu au valoare pe piaţă ca afacere, ci doar eventual arhitecţii luaţi ca profesionişti“, afirmă Ţigănaş, care este şi preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. El adaugă că faţă de anii de boom, arhitecţii au învăţat pe timp de criză să supravieţuiască prin două metode: fie au redus echipele, pentru a păstra un nivel de profit rezonabil, fie şi-au diminuat câştigurile în încercarea de a-şi păstra salariaţii. De altfel, acest lucru se vede şi în datele de la Ministerul Finanţelor, care arată că în arhitectură lucrau în anul 2008, ultimul an de boom, circa 14.400 de persoane, iar în 2013 numărul acestora se redusese la 9.000.

Dico şi Ţigănaş, birou controlat de arhitecţii Florin Dico şi Şerban Ţigănaş, a în­cheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei şi este implicat în prezent în proiecte de locuinţe pentru mai mulţi dezvoltatori în Cluj, precum şi în câteva proiecte din domeniul industrial. „Am aş­teptări de la România, pentru că arhitectura este aşa cum sunt oamenii de care depinde construirea în ţara asta. Sunt optimist moderat. Direcţiile arhitecturii europene ajung mai greu pe la noi şi doar ca imitaţie formală, mai puţin ca substanţă“, afirmă Ţigănaş, care spune că are câteva proiecte de arhitectură în străinătate, fără a preciza însă care sunt acestea. „Le facem mai ales pentru că sunt mult, mult mai bine plătite, adică corect faţă de eforturile noastre.“

Competiţie din ce în ce mai acerbă

Pe plan local, tariful mediu practicat pentru serviciile de arhitectură sau de proiectare este un subiect despre care arhitecţii cu care Business Construct a vorbit nu au oferit prea multe date sau cifre concrete, însă au arătat că acesta este în scădere faţă de anii de boom şi că depinde foarte mult de specificul proiectului.

„Tarifele medii au scăzut faţă de 2007-2008 şi încă rămân în palierul de jos, creând şi mai multă competiţie în zona serviciilor de arhitectură şi proiectare. Se speră ca revenirea pieţei să continue şi ca din ce în ce mai mulţi investitori să-şi extindă activităţile astfel încât selectarea arhitecţilor şi a proiectanţilor pe principiul preţului cel mai mic să se reducă şi tarifele să crească la un nivel echitabil în raport cu serviciile furnizate şi riscurile pe care acestea le implică“, spune Randy Tharp, managing director pentru filiala locală a companiei americane de arhitectură, inginerie şi construcţii Epstein.

Compania, care a lucrat la proiecte precum fabrica de sonde de petrol a Lufkin din Ploieşti, iar în prezent este implicată în investiţii precum fabrica de cablaje auto din Brăila a japonezilor de la Yazaki, spune că zonele unde vede cele mai multe oportunităţi pentru piaţa de arhitectură şi proiectare sunt sectorul industrial şi cel de birouri.

„Aşteptăm şi sperăm să vedem un nivel ridicat de sofisticare şi de calitate în proiectele din România. În prezent, industria este dominată de birouri mici de profil, cu 2-3 angajaţi care lucrează singuri pe proiecte sau în colaborare cu alte firme. Expunerea la noile tendinţe şi noile tehnologii din străinătate este limitată în astfel de birouri“, afirmă Tharp. Compania a înregistrat anul trecut afaceri de 1,8 milioane de euro pe plan local, având 20 de angajaţi, şi speră la un avans de 10% al rulajului anul acesta.

Pe de altă parte, Florin Popa, unul dintre proprietarii Vitalis Consulting, cu afaceri de 1,5 milioane de euro anul trecut, spune că se aşteaptă pentru anul acesta ca piaţa de arhitectură şi proiectare să cunoască un reviriment, în linie cu întregul sector al construcţiilor. Vitalis Consulting, cu 49 de angajaţi, lucrează în prezent la proiecte precum clădirea de birouri Bucharest One sau hotelul Ramada (Jiul) din Craiova. „Există semnalele unui reviriment în ansamblul pieţei şi există proiecte în diferite stadii în toate domeniile principale, fie că vorbim de retail, rezidenţial, birouri sau altele. În baza semnalelor actuale, estimăm o creştere semnificativă a (pieţei de arhitectură şi proiectare ? n.red.), cel puţin pe termen scurt şi mediu“, afirmă Popa. Compania, fondată şi condusă de Florin Popa din 2006, a început să lucreze de anul trecut şi pe pieţele externe, fiind implicată în construcţia a două hoteluri cu peste 800 de camere dezvoltate de grupul Park Plaza Hotels în Londra. „Intenţionăm să extindem prezenţa companiei dincolo de graniţele României“, spune Popa, care estimează un avans de 10% al businessului Vitalis Consulting anul acesta.

Una peste alta, arhitecţii şi proiectanţii aşteaptă ca sectorul în care activează să intre într-o nouă zodie, cea a creşterilor. „Se simte (o revenire a pieţei de arhitectură - n.red.), poate prea exagerat din nou, în toate ramurile. Inclusiv zona industrială creşte, ceea ce mă bucură“, afirmă Botea de la Arhimar Cluj.