10 ani de la lansarea „leului greu“: Dependenţa economiei de cash s-a adâncit. Numerarul a urcat de la 3% la 7% din PIB în zece ani

Masa monetară în sens larg, adică totalitatea mijloacelor băneşti existente în economie, a crescut de 3,5 ori în ultimul deceniu şi a ajuns la 258 de miliarde de lei, iar numerarul aflat în circulaţie a crescut de peste patru ori, la 42 de miliarde de lei, în timp ce creş­terea valorii nominale a Produsului Intern Brut (PIB) a avut un ritm de aproape trei ori mai redus în aceeaşi perioadă, potrivit datelor Băncii Naţionale şi ale Institutului de Statistică.

Masa monetară era de 74 de mi­liar­de de lei la jumătatea anului 2005, când a avut loc denominarea leului, adică trecerea de la leul vechi (ROL) la leul nou (RON) prin tăierea a patru zerouri de pe bancnote, zerouri acumulate în perioada de inflaţie galopantă din anii ‘90. Numerarul în circulaţie era de sub 10 mld. lei. Produsul Intern Brut era de 290 de miliarde de lei în 2005, în timp ce anul trecut a ajuns la aproape 670 de miliarde de lei.

Astfel, ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 3% la peste 7% din PIB. Economia este practic mai dependentă de cash decât în urmă cu zece ani, chiar dacă şi tranzacţiile cu carduri au crescut în această perioadă. Cash-ul favorizează direct economia subterană.

Totodată, masa monetară în PIB a urcat de la 25% în urmă cu zece ani la 45% în prezent. Masa monetară în sens larg este formată din masa monetară în sens restrâns (numerar în circulaţie şi depozite overnight) şi masa monetară intermediară (care cuprinde depozite cu durata de până la doi ani), la care se adaugă alte instrumente financiare, precum împrumuturile din operaţiuni de tip repo.

De exemplu, pe pieţele mature, unde gradul de sofisticare al instru­mentelor financiare este mult mai mare, masa monetară este de peste 100% din Produsul Intern Brut.