Spre bunăstare sau faliment? Alexis Tsipras: „Aţi deschis un drum nou pentru toţi oamenii din Europa, un drum care duce înapoi la valorile fundamentale ale democraţiei şi solidarităţii“

Autor: Bogdan Cojocaru 06.07.2015

Cinci ani de criză,de tăieri de pensii şi majorări de impozite au făcut din greci prima naţiune din lume care supune votului universal acceptarea condiţiilor cerute de creditori.



Pentru cancelarul german Angela Merkel, referendumul grecesc este începutul unei goane nebune cu ochii deschişi care se va sfârşi într-un zid. În schimb, premierul grec Alexis Tsipras, activist în studenţie, le spune grecilor că „au deschis un drum nou pentru toţi oamenii din Europa, un drum care duce înapoi la valorile fundamentale ale democraţiei şi solidarităţii“.

Tsipras a mai descris referendumul ca pe o chestiune de demnitate naţională şi o decizie privind soarta Europei. Votul a venit după o săptămână de „vacanţă“ bancară, bântuită de spectrul unei crize de bani fizici şi al unui faliment bancar.

Retra­gerile de la bancomate au fost raţionaliza­te, iar pensionarii care asediază băncile au devenit simbolul degradării dramatice a ţării.

„Aceia care mai au bani în bănci vor vota «da» (adică pentru acceptarea condiţiilor impuse de creditori în schimbul asistenţei financiare acordate ţării – n.r.). Acelora cu credite li s-a spus că dacă votează «nu» nu va mai trebui să le plătească“, a explicat înainte de referendum, pentru The Guardian, Yannis Raptodimos, în vârstă de 29 de ani şi salariat al unei fabrici de muniţie. Creditorii ţării i-au lăsat pe greci să înţeleagă că un vot negativ ar însemna un pas mare spre ieşirea din zona euro. Raptodimos este convins că revenirea la drahmă va fi o catastrofă.

Drumul spre vot a fost bine bătătorit cu veşti descurajatoare. Şeful celei mai mari bănci greceşti a declarat că fără fonduri noi de la Banca Centrală Europeană, bancomatele vor rămâne fără bani în primele ore de după referendum. „Băncile mai au lichidităţi doar cât să reziste până la sfârşitul vacanţei bancare“, a spus Louka Katseli, preşedintele National Bank of Greece.

Astăzi toţi ochii vor fi aţintiţi pe BCE, care va decide dacă ţine sau nu deschisă linia de finanţare pentru băncile greceşti sau dacă măreşte fondurile alocate acestora. 

„Vorbim despre o gravă criză bancară şi economică. Ritmul retragerilor din depozite s-au triplat chiar şi cu actualele restricţii de capital. Oamenii scot bani tot timpul, prin transfer pe internet la HSBC sau oricare altă bancă străină. Găsesc căi ingenioase să-şi protejeze economiile“, a afirmat pentru BBC o sursă din sistemul bancar grecesc.

Jens Weidmann, şeful Bundesbank, banca centrală a Germaniei, şi-a făcut rezerve de 14,4 miliarde de euro pentru a amortiza efectele crizei din zona euro, dar aceste fonduri probabil nu vor fi suficiente dacă Grecia ar ieşi din zona euro, scrie Handelsblatt, o altă publicaţie germană. Weidmann l-a avertizat pe ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble că se va confrunta cu o gaură mare în buget, de mai multe miliarde de euro, dacă Grecia părăseşte zona euro. Avertismentul a fost făcut în timpul unei reuniuni a cabinetului. Şeful Parlamentului European, germanul Martin Schulz, a declarat ieri că Grecia va trebui să introducă o nouă monedă dacă la referendum grecii aleg să respingă propunerile creditorilor.

„Va mai fi Grecia în zona euro după referendum? Cu siguranţă că da. Dar dacă vor vota «nu» va trebui să introducă o nouă monedă deoarece euro nu va mai fi disponibil ca mijloc de plată“, a explicat Schulz.

 

Trei întrebări şi trei răspunsuri privind imactul local al crizei greceşti

 

Băncile şi companiile greceşti au o expunere de 15 miliarde de euro pe România, astfel că un eventual default al Greciei şi ieşirea ţării din zona euro nu ar rămâne fără consecinţe pe piaţa financiară de la Bucureşti. Capitalul elen deţine 13% din activele sistemului bancar românesc.

 

1. Ce se va întâmpla cu băncile locale cu acţionariat elen şi cu clienţii acestora dacă Grecia iese din zona euro?

Circa un sfert din pasivele celor patru bănci locale cu acţionariat elen reprezintă linii de finanţare de la băncile-mamă de la Atena, iar acestea ar trebui să apeleze la noi surse în cazul în care acestea nu ar mai fi reînnoite. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea însă recent că cele patru bănci au suficiente active eligibile pentru a primi lichiditate de la BNR în cazul extrem în care liniile de finanţare de la acţionari nu ar mai fi reînnoite. Peste 80% din liniile de finanţare de la băncile-mamă au însă scadenţa mai mare de un an. Băncile cu acţionariat elen sunt reglementate de BNR, iar restricţiile impuse băncilor de la Atena nu se aplică şi la Bucureşti. Băncile locale sunt bine capitalizate, cu o rată medie de solvabilitate confortabilă de circa 17%. Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească au depozite de la clienţii locali de circa 23 mld. lei. Aceste depozite sunt garantate în limita a 100.000 de euro de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Dacă băncile de la Atena nu vor mai putea susţine însă cu capital nou dezvoltarea ulterioară a băncilor de la Bucureşti, acestea ar putea fi scoase la vânzare, surse din piaţă afirmând că două dintre acestea (Piraeus şi Banca Românească) îşi caută deja cumpărători.

2. Ce se va întâmpla cu pieţele financiare locale (piaţa valutară, dobânzi, titluri de stat) dacă Grecia renunţă la euro?

Răbufnirea tensiunilor legate de criza din Grecia la jumătatea lunii iunie s-a reflectat imediat pe pieţele financiare de la Bucureşti, leul revenind după şase luni spre pragul de 4,5 lei. Dobânzile pe piaţa interbancară au urcat atunci la 1,5% pe an, indicatorul CDS (care reflectă riscul de ţară) a urcat la 122 de puncte procentuale, iar statul a început să se împrumute mai scump din piaţă. Dacă Grecia iese din zona euro, încrederea investitorilor în moneda unică s-ar deteriora, iar aceştia se vor refugia în active denominate în dolari sau franci elveţieni. Astfel, şi monedele emergente de la periferia Europei (inclusiv leul), considerate ca fiind mai riscante decât euro, vor avea de suferit.

3. Ce impact ar avea ieşirea Greciei din zona euro asupra comerţului României în relaţia cu această ţară?

România are exporturi de circa 800 milioane de euro pe piaţa grecească, iar o eventuală trecere la drahmă ar afecta şi relaţiile comerciale dintre cele două ţări. Cele mai multe opinii văd o devalorizare puternică a noii drahme în faţa euro într-o perioadă scurtă de timp. Prin translaţie, drahma se va deprecia şi în faţa leului, ceea ce ar însemna venituri mai mici în lei pentru exportatori. Şi aceasta în condiţiile în care costul de producţie (exprimat în lei) rămâne constant.