Băncile greceşti au intrat într-o „furtună perfectă“. Din patru jucători mari ar putea rămâne în viaţă doar doi

Autor: Bogdan Cojocaru 15.07.2015

Una dintre precondiţiile impuse Greciei pentru un nou acord de bailout este transpunerea în lege a unor reguli europene care conferă Băncii Centrale Eu­ropene şi autorităţilor de la Bruxelles responsa­bilitatea de a identifica, sparge sau desfiinţa băncile bolnave. Aceasta înseamnă că sistemul bancar ar putea fi re­structurat, cu pierderi impuse deţinătorilor de obliga­ţiuni şi poate chiar persoanelor cu depozite mari, iar gu­vernul grec pierde controlul sistemului bancar şi nu va putea face nimic pentru a împiedica un astfel de rezultat, scrie Reuters.   

Comunicatul emis de liderii zonei euro prin care prezintă înţelegerea ce stă la baza începerii negocierilor cu Atena pentru un nou pachet de salvare menţionează termenul de „rezoluţie“ bancară. Acesta înseamnă divizarea unei bănci falimentare, iar menţionarea lui sugerează că unele dintre băncile greceşti ar putea fi prea avariate pentru a supravieţui. Calculele zonei euro arată că va fi nevoie de până la 25 de miliarde de euro pentru recapitalizarea sau pentru acoperirea costurilor restructurării băncilor.

Băncile au pierdut un sfert din depozite din decembrie, iar două cincimi din creditele acordate sunt neperformante. Ieşirile de capital a adus băncile în situaţia de a nu avea suficient cash pentru operaţiunile de zi cu zi. Un oficial european a declarat pentru agen­ţia de presă că numărul de bănci mari greceşti ar putea fi redus de la patru - National Bank, Piraeus, Eurobank şi Alpha Bank – la două. Bancherii greci cred că reducerea numărului de bănci va crea probleme legate de competiţie. Toate cele patru mari bănci greceşti sunt controlate de stat. Restricţiile privind retragerile din depozitele bancare şi de la bancomate şi limitarea mişcării capitalului, în special în afara ţării, şi-au pus cu siguranţă amprenta asupra economiei greceşti, care şi aşa s-a redus cu 25% de la izbucnirea crizei.

 

Probleme economice, pagube pentru bănci

Acutizarea problemelor ecomomice înseamnă probleme şi mai mari pentru bănci (deşi de anvergură mai mică decât cele produse de grecii care-şi retrag banii din depozite). Restricţionarea retragerilor de cash înseamnă că şi banii disponibili pentru cheltuieli ai greciilor sunt limitaţi. Vânzările reduse se reflectă înapoi în sistemul bancar deoarece firmele nu mai au bani pentru rambursarea creditelor luate de la bănci.

Toate băncile folosesc mai mulţi bani împrumutaţi decât fonduri proprii şi de aceea nu pot rezista prea mult retragerilor de depozite. 

„Băncile greceşti sunt într-o furtună perfectă. Sunt lovite de faptul că situaţia economică s-a deteriorat prea mult în ultimele luni“, a explicat Diego Iscaro, economist la IHS Global Insight.

Parlamentarii greci sunt presaţi să acţioneze rapid deoarece este foarte probabil ca BCE, din cauza poziţiei Germaniei, să nu aloce mai mult din lichidităţile cu care a ţinut până acum în viaţă băncile Greciei dacă Atena nu reuşeşte să-şi plătească datoriile către banca centrală a zonei euro, care ajung la scadenţă pe 20 iulie. Până acum băncile au consumat aproape 90 de miliarde de euro în fonduri de urgenţă de la BCE.

„Parlamentului grec i s-a cerut să se predea necon­diţionat“, a afirmat un oficial al unei bănci centrale din zona euro. Băncile greceşti dau semne serioase că dacă nu primesc noi fonduri de la BCE vor rămâne fără cash. Guvernul grec a indicat luni că băncile vor rămâne închise până miercuri. Analiştii se aşteaptă ca ele să stea închise şi mai mult.