De ce nu au aer condiţionat autobuzele din Bucureşti: RATB, care a cheltuit 200 de milioane de euro pe autobuze, spune că „cele dotate erau prea scumpe“

Autor: Carol Dan 15.07.2015

Când Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) a cumpărat în 2006 şi 2008 un număr de 1.000 de autobuze Mercedes pentru care a plătit 200 de milioane de euro a decis ca doar jumătate dintre acestea să fie dotate din fabricaţie cu instalaţie de aer condiţionat.

RATB spune că dacă s-ar fi cumpărat toate autobuzele cu aer condiţionat, costurile ar fi fost mai mari, şi că, oricum, aceas­tă cheltuială ar fi fost nejustificată.

 

200.000 de euro autobuzul, 19.000 de euro instalaţia de aer condiţionat

Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB), aflată în subordinea Primă­riei Capitalei, a cumpărat în 2006 şi 2008, de la compania Evobus, importatorul pe piaţa locală a autobuzelor Mercedes şi Setra, 1.000 de autobuze Mercedes Citaro, pentru suma totală de 200 milioane de euro (în medie 200.000 euro pe unitate, în vreme ce o instalaţie de aer condiţionat pentru autobuz costă 19.000 de euro).

„Într-o primă etapă, s-a preferat varianta achiziţionării autobuzelor fără sisteme de aer condiţionat, având în vedere preţul de achiziţie pe vehicul, mai ridicat în versiunea cu echipare cu AC (aer condiţionat). De asemenea, s-a ţinut cont şi de faptul că cheltuielile cu intreţinerea şi exploatarea autobuzelor sunt mai mari“, spune Constantin Tobescu, şeful biroului de relaţii publice din RATB.

 

Videanu: „OPEX-ul era nejustificat“

Potrivit RATB, doar jumătate dintre autobuzele Mercedes erau atunci dotate cu instalaţie de aer condiţionat. Regia a optat pentru această variantă invocând preţul „mai ridicat“ al unităţilor cu aer condiţionat şi spune că banii pe care i-ar fi investit în dotarea autobuzelor cu aer condiţionat i-a alocat cumpărării a 40 de autobuze în plus, necesare pentru a acoperi deficitul de unităţi din Bucureşti.

Adriean Videanu, primarul Capitalei care a încheiat acordurile de achiziţie a autobuzelor germane, spune şi el că nu s-a optat pentru aer condiţionat pe toate autobuzele „din raţiuni economice“.

„OPEX-ul (cheltuielile de exploatare – n. red.) este nejustificat pe anumite trasee. Decizia a fost a specialiştilor“, afirmă Videanu. El adaugă însă că Bucureştiul are una dintre cele mai mari flote de autobuze pentru transportul public din Uniunea Europeană.

„În UE, Bucureştiul are un mare număr de autobuze cu aer condiţionat (aproximativ 50%)“, spune Videanu.

Cum stau lucrurile în alte capitale europene? În Praga procentajul autobuzelor care au sisteme de aer condiţionat este 38%, în timp ce în Budapesta este de 55%, iar până la sfârşitul anului urmează să ajungă la 60%. Viena se laudă cu un procentaj de 85%.

În anul 2009, în limita fondurilor de care dispunea, RATB a montat instalaţii de climatizare, similare celor aflate deja în exploatare, pe 13 autobuze Mercedes Citaro, neprevăzute din construcţie cu echipamente de aer condiţionat în compartimentul de călători. Potrivit RATB, cele mai multe autobuze cu aer condiţionat circulă pe traseele mai lungi sau pe liniile care traversează zone cu frecvente ambuteiaje de trafic.

Costul unei astfel de instalaţii de climatizare (piese, materiale, manoperă şi montaj) este de circa 19.000 euro. Având în vedere costul, vechimea parcului de autobuze, cât şi eficacitatea redusă a insta­laţiei, RATB a considerat însă că o astfel de investiţie este nerentabilă, aşa că, pentru a aerisi totuşi autobuzele, „a intervenit tehnic“ şi a înlocuit trapele de aerisire şi geamurile rabatabile cu unele culisante. RATB are o flotă compusă din 1.147 de autobuze, 483 de tramvaie şi 297 de troleibuze.

Ce ar trebui să facă RATB pentru a pune şi pe restul de autobute Mercedes aer condiţionat? Să ceară bani de la primărie. Dacă ar instala aer condiţionat şi pe celelate aproape 500 de autobuze Mercedes Citaro, costul ar fi de peste 9 mil. euro. Primăria spune însă că RATB nu a cerut bani pentru aşa ceva, dar în schimb a cerut majorarea tarifului de călătorie.

„RATB nu a solicitat Municipalităţii fonduri pentru dotarea autobuzelor cu aer conditionat. Precizăm că orice proiect de investiţii care vizează parcul auto al RATB trebuie să fie iniţiat de regie şi ulterior supus aprobării Consiliului General“, potrivit biroului de relaţii cu presa din Primăria Capitalei.

Nicuşor Dan, preşedintele asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi fost candidat la primăria Capitalei, afirmă în ultimii cinci ani conducerea primăriei nu a mai luat în discuţia problema aerului condiţionat în autobuze, iar pe primarul general Sorin Oprescu acest subiect nu îl interesează.

„Pe Oprescu nu-l interesează asta, pentru că niciunul din ei nu circulă cu transportul în comun. De zece ani nu s-a mai făcut nicio licitaţie pentru reînnoirea parcului auto al RATB“, spune Nicuşor Dan.

RATB promite însă că de acum încolo va cumpăra doar autobuze cu aer condiţionat.

„A fost luată decizia ca toate vehiculele ce vor fi achiziţionate pe viitor de RATB să fie dotate cu aer condiţionat în salonul de călători“, spune Tobescu.

RATB, companie cu peste 10.000 de angajaţi, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 735,5 mil. lei (165,5 mil. euro), cu 13% mai mare faţă de 646,6 mil. lei în 2013. Regia a înregistrat în 2014 un profit net de 46,9 mil. lei, de la pierdere de acelaşi nivel în 2013.

Pentru acest an, cea mai mare companie de transport public din România a bugetat însă un rulaj de 710,9 milioane lei, mai mic cu 3%. Numărul angajaţilor companiei a coborât anul trecut de la 11.120 la 10.765, pentru 2015 compania urmând să-şi diminueze personalul cu încă 140 de salariaţi, până la 10.625 de oameni.

 

Călătoria în Bucureşti, mai ieftină ca în Braşov, Timişoara sau Cluj

Un abonament nominal lunar pe toate liniile RATB ajunge la 50 de lei. Comparativ, tarifele pentru un abonament similar sunt de 125 de lei în Braşov şi Cluj-Napoca, 93 de lei în Timişoara, 65 de lei în Craiova şi 70 de lei în Oradea. Tobescu adaugă că ultima majorare a tarifului a fost aprobată în 2008, de la 1,1 la 1,3 lei pe călătorie, cât este şi în prezent.

Transportul cu RATB este mai ieftin şi decât cel cu metroul, unde cartela cu două călătorii este 5 lei (o călătorie cu RATB pe liniile urbane costă 1,3 lei), iar pentru un abonament lunar cu număr nelimitat de călătorii, pasagerii scot din buzunar 70 de lei. RATB şi Metrorex (din subordinea Ministerului Transporturilor), ambele subvenţionate (RATB are o subvenţie medie anuală de 400-500 mil. lei, iar Metrorex de 300 mil. lei), sunt cele mai mari companii de transportul urban local. Cei mai mari zece transportatori publici urbani din România au încheiat anul 2013 cu afaceri cumulate de peste 370 de milioane de euro, în scădere cu 5% faţă de anul precedent, având în total aproape 22.300 de angajaţi, conform anuarului Logistică & Transporturi 2015, editat de Ziarul Financiar.