Sute de oraşe din Franţa se clatină sub povara creditelor „toxice“
Asemeni mai multor sute de oraşe din întreaga Franţă, Chateauneuf-les-Martigues a luat un credit cu dobândă variabilă la mijlocul anilor 2000 pentru a-şi restructura datoriile şi a plăti mai puţin pe dobânzi.
Astfel de credite aveau costuri foarte scăzute în primii ani, înainte ca dobânzile să înceapă să varieze în raport cu francul elveţian.
În goana după profituri, băncile au oferit astfel de credite municipalităţilor din întreaga Europă, bucurându-se de succes în special în Franţa. Dexia este una dintre băncile care au vândut agresiv astfel de credite către oraşele franceze, scrie The Wall Street Journal.
Acum, odată cu prăbuşirea euro în raport cu francul elveţian, o mulţime de municipalităţi din Franţa au ajuns să regrete ziua în care au acceptat ofertele. Dobânzile unora din creditele respective au început să crească în timpul crizei financiare. Dobânzile unor credite în valoare de pete 5 miliarde de dolari deţinute de municipalităţile franceze, legate de francul în creştere, au atins niveluri fără precedent, oraşele fiind sufocate de povara în creştere a datoriilor.
Situaţia devine critică pentru guvernul francez, care a salvat divizia franceză a Dexia, afectată de criză, în 2012. Acesta riscă pierderi uriaşe în instanţă dacă municipalităţile şi banca nu ajung la înţelegeri. Un purtător de cuvânt al SFIL, creditorul municipal deţinut de stat rezultat din rămăşiţele diviziei franceze a Dexia, a declarat că banca a înaintat oferte tuturor oraşelor care au depus plângeri împotriva sa. Pericolul financiar pentru Dexia a fost estimat la 17 mld. euro, acesta fiind acum resimţit de guvern.
În februarie, guvernul a anunţat că va aloca până la 3 mld. euro pentru a ajuta autorităţile locale să scape de creditele structurate. Autorităţile spun însă că suma este extrem de mică.
Conform oficialilor din Chateauneuf-les-Martigues, chiar dacă guvernul ar plăti 60% din comisioane pentru creditul contractat de oraş, acesta tot ar avea de plătit 13 mil. euro pentru a scăpa de creditul de 6,6 mil. dolari luat cu opt ani în urmă. Iar banii guvernului ar veni în tranşe anuale pe următorii 15 ani, adică oraşul ar trebui să contracteze un nou credit pentru refinanţare.