BNR îndeamnă la prudenţă, iar Consiliul Fiscal se teme de riscul de supraîncălzire economică

Totodată, există riscul ca România să pice din nou în capcana prociclicităţii politicii fiscale, respectiv să apese pe acceleraţie în momentul în care economia deja turează, lucru pe care economia l-a făcut şi în trecut, au fost concluziile unei conferinţe organizate ieri la Banca Naţională privind responsabilitatea fiscal-bugetară şi noul Cod fiscal.

„E discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporţii în condiţiile în care poziţia ciclică a economiei arată că este foarte posibil ca anul acesta să avem o creştere economică foarte înaltă faţă de estimările iniţiale, ceea ce înseamnă că e posibil încă de anul acesta să ne confruntăm cu un exces de cerere. Apare, în acest context, ca discutabilă oportunitatea unui stimul axat în special pe zona de consum în momentul în care consumul a accelerat destul de mult şi creşte cu aproape 5% în termeni reali“, consideră Ionuţ Dumitru, preşe­dintele Consiliului Fiscal.

Consiliul Fiscal a dat aviz negativ pe Codul fiscal după ce a identificat un risc extrem de deteriorare permanentă şi de proporţii, având în vedere derapajele de ordinul procentelor din PIB pe partea de deficit bugetar.

„Când discutăm de reducerea TVA, toată lumea scapă din vedere că reducerea de TVA nu este doar de cinci puncte procentuale. Am auzit şi opinii de tipul: de ce n-ar trebui să scadă cota de la 24% la 19%, să revenim la nivelul pre-criză? Această afirmaţie este falsă, pentru că, dacă luăm în calcul o cotă medie de TVA pe coşul de consum (diverse produse, ce pondere au în coş, ce cotă de TVA), o să vedem că atunci când aveam 19% cotă standard, cota standard pe coşul de consum era de 17,5%. În 2010, când am crescut la 24% cota standard, cota medie a ajuns la 22%“, a mai spus Dumitru.

El a adăugat că dacă TVA scade la nivelul la care se intenţionează, se va ajunge deja la un nivel foarte jos. „Contribuţia de asigurări sociale (CAS) este la media europeană. Deja avem două zone importante, impozitarea directă şi indirectă unde suntem deja jos şi foarte jos, dar oare putem plusa la nesfârşit taxe mai mici, este acesta principalul nostru element de competitivitate?“, consideră Dumitru.

Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, spune că din calculele BNR, scăderea TVA la 19% la toate alimentele, care a fost transmisă în preţuri în proporţie de 80%, a dus la creşterea puterii de cumpă­rare cu 3%.

„Cum se dezvoltă economia şi cum putem intra în zona euro cu un deficit mic dar asumat, cu un nivel scăzut al investiţi­ilor străine directe, cu o dezintermediere financiară şi controlată în ultimii ani şi cu un decalaj substaţial de dezvoltare?“, spune Voinea.

Totodată, el susţine că nu s-a discutat despre efectul relaxării fiscale aflate în desfăşurare. „Cred că este nevoie de prudenţă în politica fiscală şi trebuie bine analizat şi regândit efectul“, adaugă el.

Preşedintele a trimis vineri înapoi în Parlament spre reexaminare Codul fiscal, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o „riguroasă analiză“ a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

 

Ce au spus reprezentanţii BNR şi ai Consiliului Fiscal

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal

„Cred că în actuala conjunctură internaţională şi în special europeană este foarte important să nu imităm greşelile pe care alţii le-au făcut sau să repetăm greşelile pe care noi le-am avut în trecut. Cuvântul-cheie care ar trebui să ghideze decidenţii de politici economici este prudenţa. Este esenţial să înţelegem că este foarte uşor să promiţi, să dai ca decident şi în acelaşi timp e foarte greu să iei înapoi ceea ce ai dat sau chiar să nu mai dai sau să nu mai poţi să dai. Imaginaţi-vă cum sună deficit bugetar de 5% când economia creşte cu 4 şi ceva la sută! Aduceţi-vă aminte de fatidicul an 2008, când economia a crescut cu 8% şi deficitul bugetar a fost 5 şi ceva la sută. Deficit de 4-5% din PIB cred că ar trebui să ne zgârie un pic pe creieraş.“

 

Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR

„Pentru că s-a vorbit permanent de investiţii şi de nevoia unei opţiuni între taxare şi investiţii, există o legitimitate evidentă în acest moment a economiei româneşti în privinţa realizării investiţiilor publice, cu multe cauze corecte şi multe cauze care ţin de slăbiciuni instituţionale.

Ce politică publică alegem? Alegem să luăm act de această rigiditate şi s-o combatem, să încercăm s-o flexibilizăm, pentru că vrem să facem investiţii publice şi să plătim bani, sau o lăsăm ca atare, să vedem că avem mulţi bani, să-i lăsăm oamenilor? De ce să-i strângem dacă nu-i putem cheltui?“

 

Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor

„Vedem că din toate aceste măsuri punctuale pe Codul fiscal ajunge ca zona principală de influenţă în ceea ce priveşte impactul bugetar să fie dată de zona impozitelor indirecte, TVA şi accize. Toată discuţia legată de responsabilitate bugetară şi noul Cod fiscal se reduce în fapt la responsabilitate fiscal-bugetară şi câteva măsuri din Codul fiscal care generează, în fapt, un impact major. O serie de măsuri din el au devenit criticate, puse la îndoială ca sustenabi­litate, dar în ansamblul său, Codul fiscal, chiar şi cu aceste măsuri, dacă ar fi să le încadrăm în buget, el se poate face. În 2015 faţă de anul trecut, bugetul este construit cu venituri suplimentare de 12 mld. lei, dar pe estimări şi la rectificare vom vedea acest lucru, vom constata că veniturile totale ale bugetului faţă de anul trecut sunt mai mari cu 19 miliarde lei.“

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR

„Un deficit de 3% (2,9% estimat de Finanţe) nu mai lasă loc pentru creşterea deficitului bugetar atunci când economia va încetini. Aici se face o confuzie, nu numai la noi, în toată Europa: 3% este deficitul bugetar pe timp de criză. Dacă tu te-ai dus deja la 3% într-un an de supraperformanţă economică, ce vei face când vei avea subperformanţă de creştere economică, unde te vei duce, la 5%, la 8%, la cât? Acel reper luat de politicienii noştri de 3% este fals, acela este un nivel pentru cele mai proaste vremuri.“