Artişti/ de Şt. O. Iosif

Trei vagabonzi la poartă-mi vin;

Artişti – o mică trupă:
Copiii după ei se ţin
Şi câinii dau să-i rupă...

Sunt doi micuţi, e mama lor;
Ea, cu flaşneta-n spate.
E-o zi de toamnă, pic de nor,
Dar cât de triste-s toate!

Cu ochii duşi, ca în extaz,
Ea cântă şi ei joacă,
Îi cade părul pe obraz
Şi praful o îneacă.

Ei joaca, sar şi se-nvârtesc,
Împiedicaţi în zdrenţe;
Răsuflă greu când se opresc
Şi fac la reverenţe.

Întinde piciul istovit
O pălărie spartă:
Comedia s-a isprăvit,
De-acu – la altă poartă...

Pe urma celor ce s-au dus
Vârtej de frunze-aleargă...
Că mulţi mai poartă Cel-de-sus
Pe lumea asta largă!