Grecia, mielul de sacrificiu

Autor: CătăIina Apostoiu 28.07.2015
Într-o opinie publicată în The New York Times, Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie şi un fervent opozant al austerităţii, argumentează de ce crede cu tărie că politicile impuse de creditori Greciei nu vor funcţiona, că acestea vor conduce la o depresiune economică fără sfârşit, la niveluri inacceptabile ale şomajului şi la o creştere continuă a inegalităţii distribuirii veniturilor.

În articol, Stiglitz afirmă că crede cu tărie în procesele democratice, că modalitatea de a ajunge la orice cadru considerat potrivit pen­tru economie este prin persuasiune, nu impunere. „Austeritatea este restrictivă, capitalismul incluziv, opu­sul a ceea ce troika creează, fiind singura cale de a crea o prosperitate sustenabilă pentru toţi.“

Economistul arată că citind detaliile noului program de reforme încheiat de Grecia cu creditorii săi, a avut un sentiment de déjà vu. Ca economist-şef al Băncii Mondiale la sfârşitul anilor ’90, Stiglitz a constatat în mod direct efectele devastatoare ale programelor impuse ţărilor din Asia de Est care au apelat la ajutorul FMI. Efectele nu au fost doar rezultatul austerităţii, ci şi al aşa-numitor reforme structurale. Au fost sute de condiţii, unele corecte, altele de-a dreptul greşite, însă majoritatea nu au produs marile schimbări care erau cu adevărat necesare, susţine economistul.

Atât înainte, cât şi după criza din Asia de Est, cât şi cele din Africa şi America Latină, programele FMI au eşuat, transformând declinurile economice în recesiuni şi recesiunile în depresiuni. „Am crezut că lecţia acestor eşecuri a fost bine învăţată, astfel încât am fost surprins că Europa a ajuns să impună acelaşi program rigid şi ineficient uneia din ţările sale“, afirmă economistul.

Indiferent dacă programul Greciei va fi bine implementat, acesta va conduce la niveluri nesustenabile ale datoriei, cum s-a întâmplat în Argentina. Politicile macro cerute de troika vor duce la o adâncire a depresiunii greceşti. Programul impus de creditori Greciei este incoerent: nemţii spun că nu va exista nicio ştergere a datoriilor şi că FMI trebuie să facă parte din program. Dar FMI nu poate participa la un program în care nivelurile datoriilor sunt nesustenabile, cum se întâmplă în cazul Greciei.

Austeritatea este în mare măsură cauza depresiunii actuale a Greciei, însă noul program va spori şi mai mult presiunile. Dacă noile ţinte nu sunt atinse, vor fi impuse automat noi doze de austeritate.

Totul este lipsit de noimă, chiar şi din perspectiva creditorilor, arată Stiglitz. Cu cât Grecia se va adânci în depresiune, cu atât capacitatea acesteia de a-şi plăti datoriile se va diminua.

Reformele structurale sunt necesare, însă prea multe din cele cerute au legătură cu soluţionarea problemelor reale ale Greciei. Fundaţia multora din principalele reforme structurale nu a fost explicată bine, iar în absenţa unei astfel de explicaţii, în Grecia există convingerea că interese speciale, din interiorul şi exteriorul ţării, se folosesc de troika pentru a obţine ce nu ar fi putut obţine prin procese mai democratice.

Una din problemele fundamentale ale Greciei este legată de rolul jucat de un grup de oameni bogaţi care controlează sectoare cheie, oligarhii greci. Reformele care ar restrânge influenţa oligarhilor nu sunt incluse pe agendă, ceea ce nu este surprinzător din moment ce troika a părut în trecut să le ţină partea.

În mod normal, FMI avertizează cu privire la riscurile unor niveluri ridicate ale taxelor. Totuşi, în Grecia troika a insistat pe niveluri ridicate de taxe. Toate guvernele greceşti recente au recunoscut importanţa colectării de venituri în creştere din taxe, însă o politică fiscală greşită poate contribui la distrugerea unei economii.

Într-o economie unde sistemul financiar nu funcţionează bine, unde întreprinderile mici şi mijlocii nu pot avea acces la credit, troika cere ca firmele greceşti, chiar şi cele mai mici, să-şi plătească toate taxele în avans, la începutul anului. Condiţia este menită să reducă evaziunea fiscală, însă în situaţia în care Grecia se află în prezent, aceasta distruge micile afaceri.

Sunt multe alte caracteristici ciudate ale pachetelor de bailout ale creditorilor, în parte pentru că fiecare membru al troikăi are medicamentul preferat. După cum avertizează doctorii, pot apărea interactiuni periculoase.

Bătălia, totuşi, nu se rezumă la Grecia. Şi nici la bani, deşi interese speciale din restul Europei şi unele din interiorul Greciei profită de troika pentru a-şi urmări propriile ţeluri pe spezele cetăţenilor greci de rând şi ale economiei în general, susţine Stiglitz.

Toate dezbaterile au în realitate legătură cu ideologia şi puterea.

Deocamdată, guvernul grec a capitulat. Poate, pe măsură ce jumătatea de deceniu pierdută devine un deceniu pierdut şi se înmulţesc dovezile că politicile dau greş, troika va reveni cu picioarele pe pământ. Grecia are nevoie de restructurarea datoriei, de reforme structurale mai bune şi de ţinte mai rezonabile legate de excedentul bugetar primar. Totuşi, mult mai probabil troika va face ceea ce a tot făcut în ultimii cinci ani: va da vina pe victimă.

 

Ce mai este nou cu criza grecească

Grecia este în acest moment zguduită de o serie de „dezvăluiri” privitoare la un plan secret de golire a băncilor în vederea revenirii la drahmă. Potrivit „dezvăluirilor”, membri ai guvernului grec de extremă stânga voiau să golească rezervele băncii centrale şi conturile contribuabililor eleni pentru a pregăti revenirea la drahmă. Planurile sunt atribuite fostului ministru al energiei Panagiotis Lafazanis şi fostului ministru al finanţelor Yanis Varoufakis. Varoufakis a mărturisit că o mică echipă din cadrul Syriza a pregătit planuri pentru a copia online, în secret, coduri fiscale. „Acest lucru ar fi creat un sistem bancar paralel, care ne-ar fi dat nouă o gură de aer, în timp ce băncile ar fi fost închise din cauza politicii agresive a BCE“, a declarat Varoufakis. Cât priveşte bursa de la Atena, aceasta a rămas închisă şi ieri după o „pauză” începută pe 29 iunie. Pe de altă parte, Grecia înregistrează o redresare rapidă a turismului, conform The Wall Street Journal. În ultimele zile ale lunii iunie şi la începutul lunii iulie, rezervările hoteliere consemnaseră o scădere de 20% faţă de anul trecut, însă „de atunci, există semnale puternice privitoare la o creştere şi estimăm o stagnare sau o uşoară creştere faţă de nivelurile de anul trecut”, spune Aris Ikkos, director la Institutul Confederaţiei pentru Turism din Grecia. Turismul este una din principalele surse de câştiguri în economia greacă. Anul trecut, acest sector a avut o contribuţie directă de 9,6% la PIB. De asemenea, Grecia va căuta alternative la privatizarea operatorului reţelei sale de electricitate ADMIE, a anunţat ministrul elen al energiei, Panos Skourletis, arătând că operatorul ar trebui să rămână în proprietate publică având în vedere importanţa sa strategică.