Măsură mediatică sau luptă cu evaziunea? Fiscul dă startul verificării surselor din care persoanele fizice şi-au făcut marile averi

Autor: Adelina Mihai 07.08.2015

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat ieri că începe verificarea persoanelor fizice cu venituri mari care prezintă „risc fiscal ridicat“, în grupul-ţintă vizat de inspectorii Fiscului intrând astfel patru tipuri de persoane cu cheltuieli considerate semnificative: asociaţi sau acţionari care au împrumutat firma cu mai mult de 200.000 de lei (45.000 de euro), persoane care cumpără bunuri sau case de peste 70.000 de euro, persoane fizice cu depozite anuale mai mari de 150.000 de lei (34.000 de euro) sau persoane fizice care au cumpărat maşini mai scumpe de 25.000 de euro. 

Consultanţii fiscali sunt însă sceptici în ceea ce priveşte anunţul ANAF, având în vedere că procesul presupune „estimări“ ale veniturilor sau cheltuielilor persoanelor fizice, estimări care pot fi uşor de contestat.

„Cred că este o măsură mai degrabă mediatică. Sigur, fenomenul este de luat în considerare, dar acţiunile ANAF în urma acestei poveşti vor fi foarte contestate, pentru că, în primul rând, modul în care se estimează veniturile sunt neclare, iar orice estimare va genera discuţii tocmai pentru că este estimare. Este greu să stabileşti care sunt cheltuielile lunare ale unei persoane care ţine banii «la ciorap», pentru că nu ştii în primul rând cât încasează“, a explicat Dan Bărăscu, partener taxe la firma de audit şi consultanţă fiscală BDO.

Averea semnificativă „afişată“ a persoanelor fizice – imo­bile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanţe din creditări acordate companiilor şi/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate – va trebui astfel corelată cu veniturile declarate la Fisc.

„Fiscul are la dispoziţie informaţiile privind achiziţiile de proprietăţi şi de maşini cel mai probabil de la direcţiile locale de taxe şi impozite din cadrul primăriilor. De acolo există pârghii pentru identificarea persoanelor care au făcut achiziţii, când le-au făcut şi la ce valoare. Mai greu va fi dacă, de exemplu, o maşină este cumpărată pe companie, pentru că va trebui să se facă o corelare cu acţionarii companiei. Iar depozitele anuale se văd în raportările de la bănci, instituţii care oricum trimit Fiscului aceste informaţii“, a mai spus Dan Bărăscu.

În opiniea lui, noile acţiuni ale Fiscului nu vizează neapărat trecutul, ci viitorul, pentru că ar fi „o dovadă de ipocrizie“ dacă ANAF ar începe acum să spună că nu ştia că maneliştii nu plătesc impozite.

„Nu cred că se poate vorbi de o componentă penală în urma aplicării noilor măsuri, câtă vreme ANAF a acceptat tacit, ani la rând, astfel de practici. Pe de altă parte, este posibil ca în cazul maneliştilor să nu existe posibilitatea legală de impozitare a bacşişului primit la o nuntă, poate fi considerat cadou voluntar de la nuntaşi“, a mai spus Bărăscu.

„În relaţia cu administraţia fiscală nu există nicio garanţie concretă contra abuzurilor. Practic, garanţia este ANAF, care trebuie să vină în sprijinul contribuabililor, dar există riscul de abuzuri prin prisma faptului că ANAF este la rândul său controlată de Curtea de Conturi, iar inspectorii, de frică să nu aibă probleme la controalele Curţii de Conturi, să aibă o abordare ultraprudenţială, iar acest lucru să se răsfrângă asupra contribuabililor“, a mai spus Dan Bărăscu.