Cum au ajuns 8.000 de români SUSPECŢI pe lista neagră a Fiscului. DETALIUL LEGAL care a dispărut din comunicatele ANAF. „O lege greu de aplicat dă naştere la abuzuri”

Autor: Loredana VOICULESCU 08.08.2015
  Aproape 8.000 de români au ajuns pe lista neagră a Fiscului, fiind declaraţi suspecţi şi încadraţi în categoria persoanelor cu „risc fiscal ridicat” şi vor ajunge să le dea explicaţii inspectorilor ANAF şi să justifice diferenţele dintre venituri şi cheltuieli. Fiecare nu şi-ar fi declarat anual, din calculele Fiscului, peste un milion de lei – 220.000 de euro - în perioada 2011-2013, însă problema este că momentul de referinţă este 2011, fără a se ţine cont de patrimoniul de până atunci. Cum se poate ca aproape 8.000 de persoane să devină "suspecţi" fără să se ştie câţi bani aveau la începutul perioadei de control? Consultanţii fiscali spun că legea e proastă, iar instrumentele Fiscului fac actul normativ greu de aplicat, ceea ce poate duce la abuzuri. „O prevedere normativă din dreptul românesc ce dispune dreptul înaintaşilor noştri probabil mult mai inteligenţi decât noi, dreptul roman, stabileşte faptul că posesia de bunuri mobile circulante este prezumată ca fiind legală prin simpla deţinere”, explică ei. Deocamdată, reprezentanţii Fiscului nu au dat vreo explicaţie referitoare la abuzurile care ar putea apărea, preferând să justifice PR-istic operaţiunea prin care i-a pus pe români pe lista suspecţilor de evaziune cu scoaterea în faţă, la grămadă, a maneliştilor, „patronilor bogaţi de firme sărace” sau a cămătarilor. Asta în condiţiile în care, într-un ghid dat publicităţii, pe lista Fiscului apar persoanele care se ocupă cu cămătăria sau traficul, infracţiuni potrivit legii penale.
 

Consultantul fiscal Gabriel Biriş spune că actualele reglementări "nu sunt deloc ce ar trebui să fie" prin instrumentele pe care ANAF le are la dispoziţie. Biriş spune că, în lipsa declaraţiei iniţiale de patrimoniu, pe care să o depună toţi contribuabilii, şi care nu este reglementată, este greu de ştiut câţi bani aveau cei verificaţi la începutul perioadei de control.   

“Legea putea fi făcută mai bună. O lege greu de aplicat dă naştere la abuzuri. Când au fost reglementate măsurile de control nu s-a dorit şi în continuare nu se doreşte să se reglementeze noţiunea de declaraţie iniţială de patrimoniu. Este foarte greu, şi trebuie să coroborezi foarte multe informaţii când tu nu ştii câţi bani avea omul respectiv în 2011 sau 2012, la începutul perioadei de control. Cei care au făcut legea atunci au făcut-o cu gândul să nu li se poată aplica lor. Şi am proprietatea cuvintelor”, a precizat pentru gândul Gabriel Biriş.

“Eu sunt convins că vor apărea exagerări şi la controalele la persoanele fizice. Nu mi le pot închipui în momentul de faţă, dar o să le vedem”, arată consultantul fiscal.

Consultanţii susţin că niciodată clasa politică nu a dorit să dea ANAF suficiente arme încât inspectorii să fie eficienţi, astfel că s-a ajuns ca abia acum să se aplice metodele de control indirect aprobate încă din 2011.

De la 14,4 milioane de persoane cu venituri impozabile, 8.000 au intrat în vizorul inspectorilor. 313 vor fi intervievaţi într-o primă etapă

ANAF a pornit de la un total de aproape 14,4 milioane de persoane cu venituri impozabile în România şi aplicând diferite filtre a rezultat mai întâi un eşantion de 300.000 de persoane.

Între ele se numără asociaţi care au împrumutat firme cu sume de peste 200.000 de lei, persoane care au cumpărat bunuri sau case în valoare de peste 70.000 de euro, dar şi persoane cu depozite anuale mai mari de 150.000 de lei sau maşini mai scumpe de 25.000 de euro.

În final fix 7.879 de români au fost identificaţi şi vor fi supuşi unei verificări amănunţite. Un număr de 60 de inspectori fiscali vor primi fiecare în medie câte 5 cazuri pe care le vor analiza. Prima tranşă vizează 313 persoane care vor trebui să îi convingă pe inspectorii fiscali că veniturile declarate de ei sunt cele corecte.

“Putem spune că Fiscul consideră că 7.879 de oameni sunt “suspecţi”. Este posibil ca unii din ei să fi călcat strâmb, iar la alţii controlul să se termine într-o zi, să arate de unde veneau banii, să fi vândut o afacere acum 10 ani şi să aibă milioane de atunci”, a declarat pentru gândul consultantul fiscal Gabriel Biriş.

„Termenul de contribuabili evazionişti la modul general nu este corect”

Ca să ajungă la cei 8.000, ANAF a făcut o analiză de risc, verificând veniturile declarate de contribuabili în intervalul 2011-2013, " ţinând cont şi de eventualele venituri declarate în perioada anterioară, până la nivelul anului 2006". „Conform normelor emise de legiuitor în anul 2010, această verificare poate viza doar veniturile obţinute începând cu anul 2011”, se arată în chart publicat de ANAF.

Specialiştii  susţin că modul în care se face selecţia şi verificarea contribuabililor pare că porneşte de la ideea că românii sunt evazionişti şi ei apoi trebuie să dovedească contrariul. Consultantul fiscal Adrian Benţa spune că acest lucru se explică prin modul în care este elaborată legislaţia.

„Desigur, cu toţii putem găsi argumente pro şi contra criteriilor de selecţie pentru identificarea persoanelor ce vor face subiectul verificării. Este într-adevăr simţit fenomenul că trebuie să îmi fac dreptate deoarece aşa funcţionează elementele de impozitare, lucru de altfel absolut legal prevăzut în legislaţie: sarcina probei declaraţiei este în sarcina contribuabilului, însă nici termenul de contribuabili evazionişti la modul general nu este corect”, a declarat pentru gândul consultantul fiscal Adrian Benţa.

“Realitatea este aceeaşi pe care o vedem, sunt persoane care fac risipă sau se află situaţii în care afirmă că fac risipă de venituri – a făcut un concediu în Dubai de 100.000 euro - iar veniturile declarate spre impozitare sunt fie reduse, fie nu există declarate în evidenţa ANAF”, a mai comentat Benţa.

În cadrul analizei de risc inspectorii au prelucrat inclusiv informaţii de la alte instituţii, sesizări primite de la cetăţeni, informaţii din media şi internet şi date de la nivel internaţional.

ANAF a identificat peste 132.000 de cazuri în care diferenţa între veniturile estimate şi cele declarate este mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei.

Mai departe, agenţia a stabilit că aproape 5.900 de persoane prezintă un grad ridicat de risc fiscal, respectiv au un risc anual de nedeclarare mai mare de un milion de lei anual, au făcut achiziţii de proprietăţi imobiliare în intervalul 2011 - 2013 mai mare de 150.000 de euro sau au cumpărat în acelaşi interval maşini de peste 75.000 de euro.

Dintre cei 5.900 de contribuabili, 1.160 au fost eliminaţi întrucât riscul de nedeclarare de peste un milion de lei este acoperit de veniturile soţilor, dar s-au adăugat 3.150 de cetăţeni, rude sau afini până la gradul II, identificaţi cu risc fiscal în eşantionul de 132.000 de persoane.

Au rezultat astfel 7.880 de cazuri propuse pentru verificarea amănunţită, în patru grupe de risc - patron bogat de firmă săracă, persoane cu patromoniu semnificativ, dar fără activităţi economice cunoscute, persoane cu venituri volatile, respectiv alte persoane, care nu intră în primele trei categorii dar prezintă risc semnificativ, arată ANAF.

În total sunt 5.400 de persoane vizate pentru prima serie de verificări. Într-o primă etapă vor fi verificaţi 313 persoane. 

Scopul vizitei inspectorilor fiscali la aceste persoane este de a determina veniturile impozabile, iar pentru cele la care nu s-au achitat impozitele va fi plătit procentul de 16%, datorat de persoanele fizice.

"Dacă pot stabili scadenţele la care s-ar fi datorat plăţile de impozit, intră în atribuţiile organului fiscal să calculeze şi să solicite la plată de la contribuabili dobânzi şi penalităţi de întârziere. Desigur, echipa de inspecţie fiscală, dacă observă elementele constitutive ale unei infracţiuni, are obligaţia legală să sesizeze procuratura pentru analiza posibilei încălcări a legii, analiză efectuată însă de o altă instituţie abilitată în acest sens", spune consultantul fiscal Adrian Benţa.

Vezi aici cum au fost selectaţi de Fisc cei 313 contribuabili