Modelul german: şi absolvenţii de şcoli profesionale pot să ajungă manageri sau directori

Mentalitatea populaţiei faţă de învăţământul profesional începe să se schimbe, pentru că lumea conştientizează din ce în ce mai mult că e mai bine să ai o meserie decât să fii şomer cu diplomă, crede Anca Hociotă, Manager Mem­bership Services & Vocational Training în cadrul Ca­merei de Comerţ şi In­dustrie Româno-Ger­mane (AHK).

„În Germania, cei mai mari directori de fabrici şi de companii au trecut iniţial printr-un învăţământ dual, au învăţat o meserie şi după aceea şi-au con­tinuat studiile, iar ulterior au fost pro­movaţi ca manageri sau directori. Iar astfel de cazuri există şi în Ro­mânia“, a spus Anca Hociotă, Manager Member­ship Services & Vocational Training în cadrul AHK.

Deşi nu mulţi tineri sunt dornici să facă o şcoală profesională, în Braşov, şcoala profesională de stat Kronstadt reuşeşte să aibă în prezent concurenţă pe locurile scoase la con­curs. „Dintre cei peste 100 de absolvenţi de anul trecut ai şcolii profesionale Kron­stadt, cei mai mulţi - dacă nu chiar toţi - se duc la seral şi îşi doresc să meargă la facultate. Iar companiile angajatoare îi încurajează în acest sens, pentru că sunt foarte buni“, a mai spus Anca Hociotă.

Învăţământul profesional din România a fost desfiinţat în 2009 şi reînfiinţat în 2012, la cererea angajatorilor, care nu mai găseau „meseriaşi“ disponibili. În 2013 - cel mai recent an pentru care există statistici - în învăţământul profesional erau înscrişi mai puţin de 26.000 de elevi faţă de 208.000, câţi erau înscrişi în 1993.