Un director din CNADNR a fost suspendat după ce a „dat din casă“ despre risipa de bani

Autor: Andreea Neferu 13.08.2015

Pentru prima oară, un angajat din interiorul CNADNR vorbeşte despre „gaura neagră“ de la Transporturi, care înghite anual 1,5 - 2 mld. euro, cu rezultate care întârzie să apară.



Directorul adjunct de investiţii din cadrul regionalei Craiova a Com­pa­niei Naţionale de Autostrăzi şi Dru­muri Naţionale din România (CNADNR), Alin Mihăiţă Goga, a fost suspendat din funcţie şi va fi cercetat disci­pli­nar după ce a participat la o emisiune televizată, un­de a scos la iveală risipa şi nepotismul din cadrul companiei de drumuri.

„Paroxismul la care s-a ajuns în CNADNR e departe de orice închipuire. 14 miliarde de euro am primit din 2007 până în prezent. Sunt bani care s-au dus şi pe întreţinere, pe investiţii, reabilitări şi avem o reţea care e jalnică, pentru că totul por­neş­te din interior: 6.000 de oameni şi 10 la sută sunt ingineri de drumuri şi poduri. Acolo doar 10 la sută sunt ingineri de drumuri, într-o companie emi­na­mente tehnică. Sunt regionale care au patru in­gi­neri de drumuri. În condiţiile în care am anga­jat toate specializările exotice, găsiţi papagali de toa­te culorile. Fiecare director şi-a angajat toate ru­dele. Nu este de astăzi, se perpetuează“, a spus Goga în cadrul unei emisiuni televizate difuzate la finalul lunii iulie, potrivit Mediafax. 

Ziarul Financiar a scris în repetate rânduri despre risipa de la nivelul CNADNR. Din 2008 până în prezent, CNADNR a avut un buget cumu­lat de circa 13,5 mld. euro, bani suficienţi pentru con­strucţia a aproape 2.000 de kilometri de auto­străzi la un cost mediu de 7 milioane de euro/kilo­me­tru, dar România are doar 700 de kilometri de autostrăzi în prezent.

Doar 430 de kilometri de autostrăzi au fost deschişi circulaţiei după 2008. Mai mult, în România încă există drumuri naţionale de pământ.

CNADNR are în prezent 6.000 de salariaţi, dintre care aproape jumătate sunt muncitori, fiind unul dintre cei mai mari jucători din industria construcţiilor din perspectiva numărului de angajaţi, depăşind constructori precum Hidroconstrucţia, spre exemplu. Deşi are 6.000 de angajaţi, CNADNR trebuie să facă licitaţie publică şi să aleagă un proiectant şi un constructor privat pentru orice groapă care apare pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România.

Mai mult, CNADNR este până la urmă un nucleu de „şefi“, având în vedere că un angajat din şase are funcţie de conducere, potrivit celor mai recente date.

În acest context, mai multe cazuri de corupţie ies la iveală. Spre exemplu, în iarnă ANI cerea DNA să cerceteze un fost director din CNADNR pentru conflict de interese şi fapte de corupţie. De asemenea, în luna aprilie Corpul de Control al premierului arăta ca reabilitarea drumului Transalpina a păgubit bugetul statului cu 91 de milioane de euro, doi foşti miniştri, Ludovic Orban de la Transporturi şi Varujan Vosganian de la Economie şi Finanţe, fiind implicaţi în acest prejudiciu.

CNADNR are pe mână anul acesta un buget de aproape 6 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), adică circa o cincime din întreaga piaţă a construcţiilor de pe plan local. Cu toate acestea, în primul semestru compania de drumuri nu a reuşit să cheltuiască decât 830 de milioane de lei (190 de milioane de euro) din bugetul total.