Ion Pena, scriitorul interzis/ de Marin Scarlat

Autor: Ziarul de Duminica 13.08.2015

Ion Pena: n. 25 august 1911, comuna Belitori, azi Troianul, Teleorman - d. 29 iulie 1944,  Alba Iulia. Perceptorul-scriitor, alaturi de fiul lui Sadoveanu, ingropat in Cimitirul Eroilor

Ion Pena a scris şi s-a impus într-o perioadă tulbure a istoriei noastre, urmată de epoca devastatoare a regimului comunist, care a dus la scoaterea sa în afara circuitului public prin includerea de cǎtre ciracii cenzurii în „fondul special interzişi – (S)”, între 1945-1989.  Viaţa lui s-a desfǎşurat sub zodia tragicului, ca sǎ nu spun a blestemului. Ca prim nǎscut, a avut parte de un destin frânt la doar 33 de ani, fiind al cincilea copil, din cei şapte, pe care pǎrinţii l-au pierdut in timpul vieţii. 

Trebuind să-şi onoreze funcţia de perceptor, nu tocmai populară, Ion Pena a fost scriitor cu normă redusă, scria printre picături. Mai mult, fiind iubitor de oameni, s-a implicat şi în activitatea de culturalizare a sătenilor în Banat, la Sicheviţa şi în Domneşti, judeţul Muscel, actualmente Argeş. În puţinul timp rămas, Ion Pena a scris, totuşi, câteva sute de poezii şi epigrame. Oricum, „non multa sed multum”, mai bine calitate, decât cantitate, spunea scriitorul Peter Sragher. Ca şi cum parcă părintii nu ar fi suferit destul, prietenia sa cu Gheorghe Şuţa, liderul Partidului Naţional Ţǎrǎnesc din Domneşti, unchiul Elisabetei Rizea din Nucşoara, participantǎ activǎ la „Rezistenţa  anticomunistǎ din Munţii Fǎgǎraş – Haiducii Muscelului”,  şi apartenenţa sa ţǎrǎnistǎ aveau sǎ-i condamne familia la supravegherea miliţiei şi securitǎţii în anii de dupǎ rǎzboi.                                                                                                                                                                            Ion Pena n-a fost căsătorit, hotǎrâse s-o facǎ dupǎ rǎzboi, dar n-a mai apucat, şi n-a avut copii. Totul se pierdea, aşa cǎ am decis sǎ mǎ implic în scoaterea sa la luminǎ. În demersul meu am bătut la multe uşi literare si publicistice care nu s-au deschis. Este un arc peste timp, el poate exista din nou prin dumneavoastrǎ, citindu-l.

În studiul sǎu despre Ion Pena, cunoscutul publicist şi istoric literar, Stan V. Cristea, membru al  Uniunii Scriitorilor , consemnează că „surprinzător, prin 1943-1944, acesta pare că evolua spre un nou fel de poezie, îi întrezărim – incredibil, cumva – pe Nichita Stănescu şi pe Marin Sorescu. Este important de spus cǎ Pena a scris şi prozǎ. Astfel, astăzi, noi putem să judecăm firul epic din proza utopică „Moneda fantazienilor”, scrisă în Banat între 1937 - 1938, în care merge cu anticipaţia pânǎ la 1 ianuarie 2000. În povestire, previziunile autorului au mari analogii cu venirea comunismului, colectivizarea şi cooperativizarea, Ion Pena dovedindu-se un bun analist social de anticipaţie. Prozatorul şi publicistul Constantin Stan, membru USR,  scrie despre faptul că „Pena, prin povestirea sa, îl devansează pe  George Orwell”, autorul faimosului roman „Ferma animalelor”, scris în 1945. Iar profesorul, ziaristul şi prozatorul Victor Marin Basarab afirma în 2001 în cartea pe care începuse s-o scrie despre Pena: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusǎ în circulaţie şi aşezatǎ într-o exactǎ comparaţie cu proza urmuzianǎ, într-o corectǎ înţelegere a vizionarismului sud-est european şi, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian.” Acum, în 2015, citind şi cumpǎnind, putem afirma că scriitorul teleormănean a fost un vizionar.

În prezent, dupǎ documetǎrile fǎcute, este o certitudine cǎ Ion Pena a publicat şi era apreciat în marile publicaţii bucureştene „Universul literar”, „Pǎcalǎ”, „Prepoem”,  „Vremea”, „Epigrama”,  în revista buzoianǎ „Zarathustra”, redactată de Ion Caraion si Alexandru Lungu, cât şi în cele teleormǎnene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului ţǎrǎnist” ...  

 În „Universul literar”, suplimentul celui mai popular şi influent ziar din perioada interbelicǎ, „Universul”, Ion Pena era catalogat „Un poet plin, de un talent robust, original şi format, care face o figură cu totul aparte în corul  celorlalţi.”,  „Astăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită, aşezându-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere”, „Versurile lui trebuiesc citite cu toată atenţia, în miezul lor se sbate un poet de rasă, care semnează simplu şi desluşit: Ion Pena”.

În 2011 a apǎrut cartea „Scrieri” de Ion Pena, care include poezii, epigrame, precum şi proză, dovedind talentul multilateral al autorului. Consider cǎ scrierile sale pot vorbi cel mai bine despre perceptorul - scriitor. Iată una dintre poeziile care-l defineşte: Portret//Eu sunt sălbatec ca un vis/ Ce noaptea liniştea sugrumă,/ Ca un profet păgân închis/ În carapacea mea de humă.// Eu sunt înalt ca un stindard/ Ce-i ros de umbră şi de glorii,/ Ca un păcat spălat de nard/ În patruzeci de purgatorii.// Eu sînt pribeag ca un strigoi/ Ce scuipă lumea cu blesteme,/ Ca un nebun cu pumnii goi/ Şi tidva plină de poeme.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_C._Pena