Să ai o soră cimpanzeu... / de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi 20.08.2015

Nu, nu e o figură de stil, căci romanul Ne-am ieşit cu toţii complet din minţi de Karen Joy Fowler narează istoria unei familii americane cu doi copii: un fiu mai mare, Lowel, şi o fiică, Rosemary, crescută de la o lună după ce s-a născut împreună cu un pui de cimpanzeu, femelă, Fern, cele două devin în timp un fel de gemene. Lowel şi Rosemary o consideră şi o tratează pe Fern ca pe o soră. Tatăl era profesor universitar specializat în studiul primatelor, iar Fern este obiect de cercetare şi studiu, ea creşte având în jur numeroşi masteranzi care-i consemnau şi analizau evoluţia.

Întreaga poveste o narează Rosemary, în anii studenţiei la Davis, ea însăşi o reconstituie din amintirile ei din copilărie. Trauma trăită de Rosemary şi de Lowel a fost plecarea din familie a lui Fern la o fermă unde, îi asigura tatăl lor, trăieşte între alţi cimpanzei. Rosemary avea cinci ani când a fost trimisă la bunici şi când s-a întors s-a trezit în altă casă, fără Fern. A doua dispariţie este cea a lui Lowel, care pleacă de acasă îndată ce împlineşte optsprezece ani şi părinţii mai primesc din când în când cărţi poştale, ca semne că încă trăieşte.

Secretele familiei ies încet, încet la iveală: Rosemary părăseşte casa părintească şi oraşul cu universitatea la doi paşi ca să meargă în altă parte a ţării, la Davis, pentru că de acolo sosise cartea poştală de la fratele ei, cu speranţa că îl va regăsi. Familia se trezise cu agenţii FBI la uşă căutându-l pe Lowel, acuzat de un soi de terorism îndreptat împotriva laboratoarelor care făceau experimente pe animale. Tânărul ajunsese să facă parte dintr-o organizaţie fluidă, compusă din celule mici, formate din puţini membri, ce nu puteau fi depistate uşor.

Dar secretul cel dureros este cel păstrat de Rosemary, ea a declanşat prin mărturisirea ei plecarea lui Fern, care n-a ajuns într-o fermă, ci într-un laborator de cercetare, asta după ce se umanizase, învăţase rapid să comunice prin semne cu membrii familiei şi masteranzi. Mama lui Rosemary a şi ţinut un jurnal, notând evoluţia în paralel a fetiţei şi a puiului de cimpanzeu. Dar când au amândouă cinci ani o întâmplare crudă pornită din joacă o face pe Rosemary să înţeleagă că Fern poate avea reacţii imprevizibile şi primejdioase, că este capabilă de violenţă şi de viclenie. Mărturia ei a decis îndepărtarea puiului de cimpanzeu.

Romanul are o temă ieşită din comun, cunoaşterea aproprierii dintre om şi altă specie, posibilitatea lor de a comunica, de a convieţui şi riscurile implicate într-o asemenea experienţă. Scriitoarea porneşte de la mai multe cazuri în care pui de cimpanzeu au fost crescuţi în familii umane, de la cercetări privind inteligenţa cimpanzeilor de a-şi însuşi un limbaj de semne care corespunde limbajului uman. Cazurile diferă în mod radical, pentru că duşi la o grădină zoologică sau într-un laborator au comportament şi reacţii diferite şi o durată de viaţă relativ scurtă. Singurul cimpanzeu care a trăit câteva decenii bune a rămas să trăiască toată viaţa în mediul unde a crescut.

Rosemary se documentează, află despre aceste cazuri, îşi revede fratele care-şi povesteşte viaţa, începând cu tentativa lui prostească de a o salva pe Fern în loc să facă studii universitare ce i-ar fi permis, ca student ori masterand, să se apropie de Fern, ca să o ajute cu adevărat. Lowel înţelege prea târziu că n-a fost frate de ispravă pentru cimpanzeu, pe când ea l-a recunoscut şi l-a apărat când ajuns în faţa cuştii a stârnit furia unuia dintre cimpanzeii masculi. Lowel îi confirmă lui Rosemary că Fern se află tot în Dakota de sud, iar al treilea ei pui este femelă şi a învăţat-o limbajul semnelor, fapt ce le-a transformat în obiect de studiu interesant pentru cercetare.

O reconciliere a lui Rosemary cu mama ei se petrece după moartea tatălui, fata află astfel detaliile pe care, copil fiind, nu avea cum să le priceapă. Ele clarifică multe din drama pe care a trăit-o familia. Şi împreună pregătesc o carte pe baza jurnalului şi a confesiunii mamei. Romanul semnalează dificultăţile şi riscurile implicate în orice aventură ce ţinteşte depăşirea barierelor dintre specii, prin dublul impact pe care îl are o familie asumându-şi creşterea unui pui de cimpanzeu şi puiul de cimpanzeu asupra familiei. Şi generează reflecţii incomode privind experimentele făcute pe animale în laboratoare şi centre de cercetare.

 

Karen Joy Fowler, Ne-am ieşit cu toţii complet din minţi, traducere din limba engleză de Mirella Acsente, Editura Litera, 2015, 352 pag.