Cursul şi dobânzile s-au calmat după agitaţia de luni

Tensiunea de pe piaţa valutară s-a calmat ieri, după turbulenţele înregistrate luni, leul apreciindu-se uşor sub pragul de 4,44 lei/euro, apreciere mai puţin amplă, totuşi, decât cea raportată de monedelor din regiune.

Pe piaţa monetară de la Bucureşti, indicatorul Robor la 3 luni, pe baza căruia se stabileşte costul creditelor de retail în lei, a ajuns la 1,39% pe an, creşterea temperându-se.

Calmarea pieţei locale a fost influenţată de decizia băncii centrale a Chinei de ieri care a determinat revenirea apetitului pentru risc şi vine după ce luni tensiunea de pe pieţele internaţionale a agitat apele şi pe plan local, antrenând deprecierea leului şi creşterea dobânzilor la lei.

Cursul a testat luni pragul de 4,45 lei/euro, maximul ultimei luni şi jumătate pe fondul tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale, în timp ce dolarul a coborât sub pragul de 3,9 lei pentru prima dată în ultima jumătate de an. Euro s-a apreciat luni cu un ban, iar dolarul american a marcat o cădere de peste şase bani. Cotaţia de referinţă anunţată ieri de BNR a fost de 4,438 lei/euro, după ce luni a fost 4,441 lei/euro.

Turbulenţele globale s-au resimţit luni şi pe piaţa monetară indicatorul Robor la 3 luni făcând un salt de la 1,35% la 1,38% pe an. O creştere uşoară a dobânzilor pe piaţa interbancară se resimte în nivelul ratelor lunare plătite de debitorii persoane fizice şi companii.

„Ceea ce părea mai degrabă o corecţie a pieţei de capital chineze s-a transformat într-o aversiune globală la risc. Pentru moment, ING vede aceste evenimente mai degrabă ca o corecţie a pieţelor financiare decât ceva sistemic. Sigur, lucrurile sunt destul de volatile şi evoluează rapid. O mostră în acest sens a fost decizia băncii centrale a Chinei de astăzi care a determinat revenirea apetitului pentru risc şi a condus la aprecierea leului, mai puţin amplă, totuşi, decât cea a monedelor regionale“, afirmă Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.

Rămane de văzut dacă revenirea de pe pieţele financiare este sustenabilă şi dacă această corecţie a preţurilor activelor financiare era necesară.

În cazul în care lucrurile se degradează accelerat, nu este exclusă o reacţie coordonată a băncilor centrale majore pentru stimularea economiilor dacă ne gândim la reacţia Fed în 1998 după criza asiatică, din Rusia şi LTCM (default-ul fondului de hedfing Long Term Capital Management - n.red.), când a implementat un ciclu scurt de stimulare monetară ca reacţie, conchide Dascălu.