Cei 100 care fac jocurile în construcţii

Sectorul construcţiilor, o „plăcintă“ de peste 40 de miliarde de lei anual, este „câmpul de luptă“ a peste 36.000 de constructori, care an de an încearcă să reziste pe o piaţă care a scăzut cu circa 40% pe timp de criză. Cei mai mari 100 de jucători controlează circa o treime din această piaţă şi angajează 10% din personalul care lucrează în construcţii. Cine sunt liderii acestei industrii?

Cei mai mari 100 de constructori de pe piaţa locală au ajuns anul trecut la rulaje cumulate de 14,5 miliarde de lei, echivalentul a circa o treime din totalul cifrei de afaceri a celor aproape 36.000 de firme care activează în domeniul construcţiilor, arată o analiză a Business Construct pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Rulajul celor mai mari 100 de jucători este în creş­tere cu 8% faţă de 2013, însă în acelaşi timp profiturile nete cumulate ale constructorilor s-au ridicat la 679 mil. lei în 2014, în scădere cu 6% faţă de 2013.

În cadrul acestor 100 de firme lucrau la finalul anului trecut peste 31.000 de angajaţi, echivalentul a aproape 10% din salariaţii din industria construcţiilor.

În doar un an, numărul cumulat de angajaţi al celor mai mari 100 de constructori s-a redus cu peste 1.000 de persoane, în contextul în care 2014 nu a fost un an de revenire pentru industria construcţiilor, având în vedere că investiţiile private au fost destul de limitate, iar cele publice au scăzut considerabil.

Circa o treime dintre cele mai mari firme de construcţii care activează pe plan local au capital străin.

Analiza Business Construct ia în considerare firmele care şi-au declarat ca obiect de activitate con­strucţiile de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, autostrăzi şi drumuri, căi ferate, poduri şi tuneluri, lu­crări hidrotehnice, alte proiecte inginereşti, demolări, lucrări de pregătire a terenului şi de foraj şi sondaj pentru construcţii.

Liderul constructorilor locali a rămas şi anul trecut compania Strabag SRL, principala subsidiară a austriecilor de la Strabag pe plan local. Constructorul, care a lucrat la proiecte precum autostrada Deva-Orăştie sau cea mai înaltă clădire de birouri din România, Sky Tower, a încheiat anul precedent cu afaceri de 753 de milioane de lei, în scădere cu 27% faţă de anul 2013, în timp ce profitul net a scăzut cu 93%, la 6 milioane de lei.

Pe poziţia a doua în ierarhia celor mai mari jucă­tori din construcţii figurează firma omului de afaceri Raul Doicescu (foto dreapta), Bog’Art, care şi-a majorat anul trecut afacerile cu 45%, la 585 de milioane de lei, în timp ce profitul net s-a dublat, la 4 milioane de lei.

Rezultatele financiare în creştere vin în contextul în care anul trecut compania a lucrat la mai multe proiecte, printre care clădirea de birouri Green Gate sau un centru comercial în Drumul Taberei, dezvoltat pe o parte din terenul fostei fabrici Tricodava.

Printre proiectele la care Bog’Art a lucrat recent se numără structura Mega Mall, cel mai mare centru comercial deschis în ultimii cinci ani în România, precum şi structura Coresi Shopping Resort, unde firma lui Doicescu a lucrat alături de Conarg, constructor controlat de Valentin Vişoiu. Ambele centre comerciale au fost deschise anul acesta.

Pe partea de clădiri de birouri, Bog’Art are în prezent în lucru proiectul Bucharest One, viitorul sediu al grupului Vodafone.

În top apare pe poziţia a treia şi compania Hidrocon­strucţia, controlată de management şi salariaţi, care a avut afaceri de 517 milioane de lei anul trecut, în scădere cu 14%. De asemenea, compania a intrat anul trecut pentru prima oară pe pierderi în ultimii zece ani, după ce a înregistrat un rezultat negativ de 153 de milioane de lei.

„Volumul pierderii raportate a fost influenţat de constituirea provizioanelor pentru acoperirea riscurilor (…), precum şi de ajustările pentru deprecierea stocurilor şi creanţelor“, se arată în raportul privind rezultatele pe 2014 ale companiei de construcţii.

În rândul celor mai mari zece constructori figurează şi o firmă aflată în insolvenţă, Vega 93, controlată de Corneliu Istrate, care a reuşit totuşi să-şi majoreze rulajul cu aproape 41% anul trecut, la 365 de milioane de lei, însă în ciuda acestei creşteri a afacerilor, anul trecut compania a intrat pe pierderi.

O altă firmă prezentă în topul celor mai mari constructori este Apolodor Com Impex, controlată de Radu Ouatu. Compania a intrat recent în insolvenţă din cauza lipsei de încasări, iar în 2014 a ajuns la afaceri de 118 mil. lei, în scădere cu 16%.

În acelaşi timp, Apolodor a reuşit anul trecut să aibă un profit net de aproape 4 milioane de lei, faţă de o pierdere de circa 9 milioane de lei în 2013, arată datele de la Registrul Comer­ţu­lui. Omul de afaceri Radu Ouatu spune că speră într-o liniştire a pieţei în perioada următoare. „Mai este nevoie şi de înţelegerea nevoilor economiei româneşti şi aici, bineînţeles, mă refer la infrastructură, la auto­străzi”, spune Ouatu.

În topul constructorilor, pe poziţia a şaptea, apare compania Scuscia SRL, înfiinţată în 2013 şi controlată de un italian, Renato Lombardi. Compania a raportat o cifră de afaceri 0 în 2013, anul de înfiinţare, în timp ce pierderile au fost de circa 800 de lei în acelaşi an, însă în 2014 Scuscia a ajuns la un rulaj de 332 de milioane de lei şi un profit net de 4.000 de lei, în contextul în care a avut patru angajaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Spedition UMB, firmă cu afaceri de 235 de milioane de lei în 2014, controlată de Dorinel Umbrărescu, nu apare în top deoarece are trecut ca principală activitate „Transporturi aeriene de pasageri“, deşi are activitate în construcţii. Pe de altă parte, firma Opus Land Development, care este dezvoltatorul ansamblului rezidenţial Cosmopolis din nordul Capitalei, apare în topul constructorilor, pentru că are ca obiect principal de activitate „Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale”.

După mai mulţi ani de criză în care piaţa construcţiilor a scăzut cu circa 40%, anul 2015 pare a fi gura de oxigen pe care toţi constructorii o aşteptau. Din păcate însă, revirimentul se simte doar în zona de construcţii private, pentru că investiţiile de stat, care ar putea stimula şi mai mult această industrie, încă se lasă aşteptate.

 

Liderul constructorilor locali a rămas şi anul trecut compania Strabag SRL, principala subsidiară a austriecilor de la Strabag pe plan local. Constructorul a lucrat la proiecte precum autostrada Deva-Orăştie sau cea mai înaltă clădire de birouri din România, Sky Tower.