Durerea de cap a bancherilor continuă. Numărul restanţierilor, la nivelul maxim din 2013 încoace, deşi economia şi salariile cresc
În iulie erau 717.000 de restanţieri persoane fizice cu întârzieri la plata împrumuturilor.
În iulie erau 717.000 de restanţieri persoane fizice cu întârzieri la plata împrumuturilor.
Numărul persoanelor fizice cu restanţe mai mari de 30 de zile în contul creditelor contractate de la bănci şi instituţii financiare nebancare a ajuns la finele lunii iulie la aproximativ 717.400, cu 9% peste nivelul de acum un an.
Practic, unu din cinci clienţi persoane fizice care are în derulare un credit figurează cu întârzieri la plata ratelor, potrivit datelor BNR. Faţă de luna iulie de anul trecut, numărul restanţierilor a crescut cu circa 70.000 de persoane.
Numărul restanţierilor a atins în iulie maximul ultimilor doi ani. Vârful a fost atins în noiembrie 2012, când erau peste 740.000 de restanţieri.
Creşterea numărului restanţierilor reprezintă o situaţie paradoxală în condiţiile în care în ultimul an redresarea economiei a fost puternică, nivelul salariilor a crescut, iar costul finanţării s-a redus, dobânzile la credite ajungând chiar la minime istorice.
„Creşterea numărului restanţierilor poate să aibă şi o influenţă conjucturală. Avem o revenire economică, dar am avut o creştere destul de mare a consumului, oamenii au plecat în vacanţă. În multe cazuri, aceştia au preferat să-şi plătească vacanţele decât să plătească ratele la bancă. Pot fi şi astfel de factori care au contribuit la numărul mare de restanţe şi de restanţieri“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.
Numărul clienţilor persoane fizice care aveau la finele anului trecut credite contractate de la bănci era de 3,5 milioane de persoane, în scădere cu 600.000 de clienţi faţă de nivelul înregistrat în luna decembrie a anului 2008, la începutul crizei, potrivit celor mai recente date ale BNR. Numărul celor care au credite la bancă reprezintă o treime din totalul salariaţilor plus cel al pensionarilor, de aproximativ 10 milioane de persoane. Din totalul debitorilor, 3,2 milioane de persoane au credite în lei, în timp ce numărul celor care au ales să se împrumute în euro ajunge la 430.000 de clienţi.