Proză la Casa de Pariuri Literare/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica 10.09.2015

Anatol Moraru – Confidenţa unui loser

Volum de proză scurtă, apărut în colecţia Falanga basarabeană, coordonată de Dumitru Crudu. Anatol Moraru a debutat la 44 de ani, cu un volum de nuvele, apoi a publicat un roman si acum iar proză scurtă, prima la o editură bucureşteană.

„Confidenţa unui loser – spune editura – e o altă cronică existenţială a oraşului provincial şi, îndeosebi, o scanare a lumii campusului cu tipologiile şi situaţiile ei reale. Factologia volumului mai conţine şi alte realităţi întâmplate în ţara dintre râuri. Implicarea biograficului în şantierul textului e frecventă. Personajele trăiesc, sub măştile ironiei şi ale ludicului, drame existenţiale complexe.”

 

Dan Sociu – Combinaţia

Roman. Volum nominalizat la Gala Tinerilor Scriitori – Secţiunea Tânărul Prozator al Anului 2012. Poetul Dan Sociu este un fel de caz al litearturii române. E cunoscut pentru perioadele sale lungi de beţie şi droguri, dar şi pentru talentul deosebit. („Încă nu ştiu dacă scriu mai bine sau mai plictisitor – declara el după ce a trecut la abstinenţă. Mi se pare că, uneori, scriu prea introvertit, afectat. Pe de altă parte, e ceva mai bun în poezia mea acum, mai melancolic. Am şapte ani de când m-am lăsat de băut. Este o perioadă complicată prin care treci – şi chimic, fizic, şi social, emoţional. Te separi de lume.”) A scris poezie, mai ales, dar şi proză, cum e cartea de faţă.

„Sociu – scrie Costi Rogozanu pe coperta a patra – ia la grămadă  realităţile imediate politice, sociale şi le sintetizează cu tupeu, grăbit, fără scrupule într-un text intens care ar putea trece rapid în film sau chiar într-un clip pe YouTube. Sociu face ca un analist bancar (neplătit) simulări de prăbuşire socială, caută să vadă încotro merg naţionalismele, extremismele creştinoide, ezitările middle-class-ului de azi, le pune într-un viitor apropiat şi obţine un efect Houellebecq într-un Bucureşti extrem de autentic. Cum se face trecerea de la extremismul de terasă, de la îmbenzinarea retorică, la fapte, la omor, la organizare, aici joacă tare Sociu şi câştigă cu o poveste credibilă, cu o construcţie solidă. Ştie că ce produce ca scriitor mai poate avea putere doar dacă recâştigă ceva capital din angoasa politică de azi, loc pierdut complet de literatura contemporană.”