Riscul unui eşec în atragerea fondurilor UE, la fel de mare în exerciţiul financiar 2014 – 2020 ca în precedentul
Nu există semnale că România ar fi învăţat din eşecul atragerii fondurilor europene din exerciţiul financiar 2007 – 2013, iar greşelile riscă să se repete şi în următorul ciclu financiar multianual, spun specialiştii în domeniu.
Cu patru luni înainte de închiderea exerciţiului financiar 2007 – 2013, România a luat de la Bruxelles doar 9,9 miliarde de euro fonduri structurale, dintr-un total pus la dispoziţie de UE de 19 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o rată de absorbţie de 52%. Prin urmare, România riscă să piardă 7 – 8 miliarde de euro pentru că nu reuşeşte să ansoarbă banii ce i-au fost puşi la dispoziţie.
Dar dezastruos nu este doar rezultatul exerciţiului financiar 2007 – 2013. Birocraţia pentru atragerea fondurilor europene pentru perioada 2014 - 2020 este la fel de mare şi lipsită de orizont ca între 2007 şi 2013, a declarat ieri şi Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători şi fost ministru pentru IMM, mediu de afaceri şi turism.
„Fondurile europene nu arată mai bine în perioada 2014-2020 decât cea din 2007-2013. E acelaşi tip de birocraţie, aceeaşi lipsă de orizont în finanţări. Nu mergem neapărat pe domenii prioritare, pe lucruri extrem de concrete, cum ar fi crearea de locuri de muncă“, a afirmat Jianu. El a arătat că antreprenorii români nu pot atrage fonduri europene în domeniul IT deoarece au nevoie de un brevet. „La noi nu poţi să faci cercetare-dezvoltare dacă nu deţii un brevet, ceea ce mi se pare un lucru stupid. De exemplu, în zona
IT-ului ce să brevetezi, pentru că acolo nu ai un produs ca atare, ci o idee. Nici Facebook, nici Google nu ar fi fost posibile în România, pentru că la noi trebuie să brevetezi. Cam acesta e gradul de înţelegere a mediului public în acest moment“, a completat Jianu.
Pe de altă parte, omul de afaceri Ion Ţiriac îi propune ministrului fondurilor europene Marius Nica un parteneriat între mediul privat şi cel public pentru ca o parte din fondurile europene să poată fi folosite pentru construcţia de stadioane sportive în loc ca banii disponibili să se întoarcă necheltuiţi la Bruxelles.
„Astăzi (ieri – n.red.) am o întâlnire cu domnul ministru al fondurilor europene (Marius Nica - n.red), să vedem cât poate pune laolaltă cu noi (oamenii de afaceri - n.red.), care punem 2-3-4 lei şi în loc să facem un stadion de hochei, poate facem două, poate facem trei şi nu se mai întorc banii la Bruxelles, pentru că odată ce se întorc acolo bătălia e enormă. Alte ţări se bat cum să împartă banii pe care noi, proştii, nu am ştiut să îi cheltuim“, a spus Ţiriac la inaugurarea a două terenuri de tenis pe zgură în cadrul Complexului Sportiv Ion Ţiriac din Bucureşti. La eveniment au mai participat Simona Halep, preşedintele Dedeman Dragoş Pavăl (care a finanţat terenurile de tenis pe zgură) şi gimnasta Andreea Răducan.