Piaţa farma fierbe din cauza preţurilor la medicamente şi a taxei clawback. „Jumătate din farmacii ar putea dispărea într-un an“

Autor: Corina Mirea 23.09.2015

Scăderea administrativă a preţurilor la medicamente, creşterea constantă a taxei clawback şi lipsa de transparenţă a modului în care aceasta este administrată aproape că aruncă în aer piaţa farmaceutică din România.



Piaţa farma locală ar putea rămâne fără jumătate din  farmacii în următorul an, reducerea preţului la medicamente impusă de guvern nu va aduce bani în plus la buget, iar pacienţii vor fi nevoiţi să scoată şi mai mulţi din buzunar pentru a se trata, pentru că medicamentele ieftine au devenit nerentabile pentru producători şi ar putea să dispară – acesta este scenariul pe care reprezentanţii lanţurilor de farmacii, ai producătorilor şi distribuitorilor de medicamente îl „pictează“ pentru evoluţia pieţei din România. Scăderea preţurilor la medicamente aplicată din 2015, după un ordin care ar fi trebuit să intre în vigoare în anul 2009, a fost cireaşa de pe tort pentru industria de medicamente, în care ju­cătorii plătesc deja până la 25% din cifra de afaceri pentru clawback. Unii jucători din distribuţie şi reprezentanţi ai lanţurilor de farmacii au avut scăderi de 17% ale veniturilor din cauza preţului scăzut la medi­ca­mente.

„Statul nu a făcut nicio economie reală cu reducerea preţului la medicamente. Sigur, trebuia aplicat ordinul legat de reducerea preţului dat în anul 2009, însă treptat, nu deodată. Dacă ar fi fost vorba despre o scădere anuală de 2%-3% nu ar fi fost un impact aşa mare în business, este un procent care permite adaptare. Distribuitorii şi farmaciile lucrează cu venituri în minus de 17%“, a spus Robert Popescu, preşedinte al Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), prezent ieri la ZF Pharma Summit ’15. Evenimentul a fost organizat de ZF în parteneriat cu Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Antibiotice Iaşi, Casa de avocatură Ionescu şi Sava, Casa de avocatură „Bondoc şi Asociaţii“, EASI Logistic, Far­mexpert, Honda Tra­ding Romania, Janssen (parte a Johnson & John­son), McCann Erick­son, Micro­soft, PeliFi­lip, Por­sche Fi­nance Group şi Te­ra­pia.

„Scăderea de pre­ţuri nu cred că încu­rajează piaţa locală. Se pune pro­blema  dacă dis­ponibi­litatea me­dica­mentelor se va îm­bunătăţi. În perioada iulie 2015 - iulie 2016 creşterea totală va fi de 1%, aşa că nu se va obţine o dinamică a accesibilităţii decât foarte punctual prin reducerea de preţuri. Nu toate produsele vor rezista la preţurile curente. Cheltuiala totală cu medicamente nu va scădea, iar pentru finalul acestui an cred că vom vedea o scădere a pieţei de 2,8%“, este de părere Petru Crăciun, directorul general al firmei de cercetare Cegedim.

În acelaşi timp, Robert Popescu a mai susţinut că, dacă aceste două elemente – preţul la medicamente şi taxa clawback – vor rămâne în formula din prezent, apro­ximativ jumătate din farmacii vor dispărea, iar companiile care vor alege să nu retragă produse de pe piaţă vor recurge la restrângerea disponibilităţii lor pe piaţa locală.

„Pe anumite produse, incidenţa (disponibilitatea – n.red.) medicamentelor a scăzut cu 50% din cauza scăderii preţurilor“, a precizat el.

De altfel, cea mai mare parte a jucătorilor privaţi din industria farma susţin că, deşi statul a decis reducerea preţurilor la medicamente, în realitate nu va reuşi să facă nicio economie şi, mai mult, pacienţii vor plăti mai mult pentru medicamente.

În opinia lui Petru Crăciun de la Cegedim, în perioada următoare pe piaţa farma vor exista mai multe ieşiri de medicamente ieftine, care, odată cu impunerea reducerii preţurilor acestora, au ajuns neprofitabile. Prin urmare, pacienţii, în lipsa variantelor ieftine de tratament, vor fi nevoiţi să se îndrepte tot spre produse mai scumpe.

„Se va încerca supravieţuirea prin schimbarea portofoliului jucătorilor. Pot să înţeleg motivaţia de a scădea preţurile la medicamente, pentru că orice client vrea o calitate bună la cel mai bun preţ, dar modul în care a fost gândită această măsură se îndepărtează de nobila intenţie din spate“, adaugă el.

Pe de altă parte, Marius Savu, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM), susţine că, fiind vorba despre un ordin dat în anul 2009, deci despre o lege, acesta trebuia aplicat la un moment dat, situaţie pe care jucătorii din domeniu trebuie să o accepte. Totuşi, admite faptul că scăderea preţului la medicamente cu 15%-20% este posibil să fi generat şi efecte mai puţin plăcute, cum ar fi scoaterea din zona profitabilităţii a unor produse.

„Ordinul de preţ actual al medicamentelor este valabil din 2009, dar nu a fost aplicat. Cred că este momentul ca actorii principali să stea împreună şi să reevalueze cum ar trebui să arate o structură de preţ atractivă pentru sistemul public şi corectă pentru industrie“, spune Marius Savu.

El a mai precizat şi faptul că anumite nereguli din sistemul de sănătate din România au drept cauză lipsa de transparenţă. Astfel că, de la finalul acestei luni, ANM va publica pe site finanţările date de companiile farmaceutice diferiţilor prestatori de servicii, medici sau farmacişti.

Pe lângă preţul medicamentelor şi taxa clawback (care, spun jucătorii privaţi, a crescut de la trimestru la trimestru) şi transparenţa este unul dintre cele mai dezbăture subiecte în rândul actorilor principali din acest sector.

„Din 500 de milioane de lei plătite de producătorii de mediamente generice pentru taxe, estimăm că 200 au fost generate de erori de calcul ale CNAS în ceea ce priveşte taxa clawback. În prezent, 50% din costul unui medicament reprezintă taxe şi impozite“, a adaugat Dragoş Damian, directorul general al Terapia (din cadrul SUN PHARMA Company) şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

 

 

Lucian Bondoc,

managing partner, Casa de Avocatură Bondoc şi Asociaţii

- Ce plăteşte statul pentru medicamente a rămas la fel în ultimii ani, iar  clawback-ul a fost din ce în mai mare pentru că există un decalaj în piaţă privind modul de compensare a facturilor. Asta înseamnă că şi în trimestrul următor vom vedea un clawback mai mare. Vedem o lipsă de medicamente în piaţă, logică de altfel, având în vedere că avem cel mai mic preţ la medicamente din Europa, astfel că devine mai interesant să vinzi în afară.

- Anul viitor există riscul unei retrageri masive de medicamente. Se câştigă foarte multe dosare în instanţă pe clawback, avem peste 200 în instanţă. Dacă nu s-ar fi redus preţurile, clawback-ul ar fi continuat să crească nominal.

 

 

Thierry Schulmann,

chief growth officer, McCann Health Europe

- În România se dă o luptă pe preţul produsului. Dar poate că ar trebui să fie văzută altfel problema. Poate ar trebui să fim mai atenţi la sănătate, să nu fumăm, astfel încât să nu ne îmbolnăvim.

- Specialiştii în medicină din Europa folosesc resursele digitale pentru job cam 1,5 ore pe zi. Aproximativ 96% dintre aceştia au un computer, 86% au un smartphone, iar 75% au tabletă. Circa 67% dintre specialişti au toate cele trei dispozitive mobile. Ei găsesc informaţii pentru uz profesional pe laptop în proporţie de 67%, pe smartphone 40% şi pe tabletă 20%.

- Cele mai populare aplicaţii mobile pentru specialiştii în sănătate sunt: Medscape, MedCalc, Univadis, PubMed On Tap, New England Journal of Medicine.

 

Jacopo Murzi,

managing director al Janssen, companie farmaceutică a Johnson & Johnson

- Trebuie să ne întrebăm ce spun sediile centrale despre România ca zonă de investiţii. Există câteva riscuri importante ale pieţei locale, ca urmare a ultimelor evenimente din industrie. Legile în vigoare nu arată o perspectivă pe termen mediu şi lung. Iar pacienţii vor suferi pentru că cel mult 10%-20% din ei vor mai avea acces la medicamentele de care au nevoie din cauza scăderii preţurilor.

 

 

Dorel Săndesc,

secretar de stat în Ministerul Sănătăţii

- Am reuşit să obţinem un buget mai mare, de 50 mil. euro, pentru sistemul naţional integrat de management al marilor urgenţe spitaliceşti şi intraspitaliceşti. Astfel, am dotat, la nivel centralizat (minister), mai multe secţii de urgenţă din ţară. Au fost salvaţi mii de oameni. Era şi încă este nevoie de o atenţie mai mare în unităţile de primiri urgenţe din sectorul public pentru că pacienţi în stare gravă erau trataţi cel mai bine în stradă.

 

 

 

Radu Ionescu,

partener al Casei de Avocatură Ionescu şi Sava

- Avem pe rol peste 20 de dosare depuse de clienţii noştri privind aplicarea taxei clawback. Până acum am recuperat 20 de milioane de lei în astfel de procese. Şi vedem o apetenţă crescută pentru contestarea taxei din partea unor jucători care în faza iniţială a aplicării sale nu au vrut să iniţieze nicio acţiune.

 

 

 

Călin Gălăşeanu,

preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente

- Este adevărat că preţurile medicamentelor nu au fost revizuite timp de cinci ani. Dar a existat taxa clawback, ceea ce a compensat această nerevizuire. Iar taxa creşte trimestrial din cauza faptului că România încă este subfinanţată din punctul de vedere al pieţei de medicamente.

 

Marius Savu,

preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului

- Una dintre acţiunile care urmează să fie aplicate în sectorul farma pentru a creşte transparenţa este publicarea pe o platformă a finanţării făcute de către companiile farmaceutice prestatorilor de servicii, medici sau farmacişti. Site-ul va fi administrat de ANM. Toate sumele şi comisioanele au fost deja declarate către noi, urmează să le publicăm.

- În 2016 nu cred că se pune problema realizării de economii pentru a suplimenta bugetul alocat medicamentelor, datorită creşterii economice.

 

Petru Crăciun,

director general al Cegedim

- Scăderea de preţuri nu cred că încurajează piaţa locală. Se pune problema, dincolo de industrie, din partea pacienţilor şi a profesioniştilor în sănătate, dacă disponibilitatea medicamentelor se va îmbunătăţi. În perioada iulie 2015-iulie 2016, creşterea totală va fi de 1%, aşa că nu se va obţine o creştere a accesibilităţii decât foarte punctual prin reducerea de preţuri.

- Nu toate produsele vor rezista la preţurile curente. Cheltuiala totală cu medicamente nu va scădea, iar pentru finalul acestui an cred că vom vedea o scădere a pieţei de 2,8%.

 

Ruxandra Vasilescu

senior consultant, McCann Bucharest

- Discuţia despre medicamente este o harababură totală. Pacienţii sunt confuzi, nu ştiu exact ce să cumpere şi nici cât vor plăti mâine pe un produs.

- În ultimii cinci ani am încercat să introducem o componentă mai practică, şi anume comunicarea pe zona farma. Avem o echipă dedicată pentru asta, cu expertiză în domeniu. McCann Health face parte din reţeaua globală.

 

Petru Jucovschi,

cloud solutions architect, Microsoft România

- Doar un procent de 18% din personalul din industria farma este mulţumit de activităţile curente din zona digitală. Procentul nu s-a schimbat în ultimii cinci ani. Acest lucru arată că industria farma are o reticenţă la schimbare vizavi de direcţiile pe care le au companiile, iar coordonarea şi controlul în cadrul proceselor sunt total diferite de cum ar trebui să fie. Şi nici trainingul nu a fost o prioritate.

 

 

Robert Popescu,

preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România

- Statul nu a făcut nicio economie cu reducerea de preţuri. S-ar putea ca aceste economisiri să se regăsească într-o scădere a clawback-ului, dar nu s-a realizat o economie la fondul naţional de asigurări de sănătate. Distribuţia şi farmaciile au avut o scădere de 17%-18% dintr-o dată. Trebuia aplicat ordinul din 2009, însă putea fi făcută o reducere graduală a preţurilor, anual, de 2%-3%, procent suportabil.

 

Dragoş Damian,

director general al Terapia şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR)

- Medicamentele ieftine vor fi înlocuite de alternative mai scumpe. Deci costul cu sănătatea va creşte. Medicamentele au acelaşi preţ de cinci ani. Peste 1.000 de medicamente nu mai au rentabilitate din cauza scăderii preţurilor.

- Din 500 mil. lei plătite de producătorii de medicamente generice estimăm că 200 mil. lei au fost plătite pe erori de calcul ale CNAS cu taxa clawback.

 

 

A patra ediţie a ZF Pharma Summit ’15 este organizată în parteneriat cu Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Antibiotice Iaşi, Casa de avocatură Ionescu şi Sava, Casa de avocatură „Bondoc şi Asociaţii“, EASI Logistic, Farmexpert, Honda Trading Romania, Janssen (parte a Johnson & John­son), McCann Erick­son, Microsoft, PeliFi­lip, Porsche Fi­nance Group şi Tera­pia.