”Leac pentru singurătate”: Cum să combaţi una dintre cele mai grave boli ale secolului

Autor: Alexandra Marcu 27.09.2015

Creierul unui om singuratic răspunde negativ la stimulii sociali, iar astfel de persoane sunt paranoice şi iau decizii pe care un om fericit nu le-ar lua, conform unor studii recente realizate în Statele Unite ale Americii, scrie The Wall Street Journal.

“Mă simţeam singur într-un week-end, tânjeam după compania celorlalţi, dar familia mea şi toţi prietenii păreau ocupaţi. Am vorbit pe internet cu un amic care locuia în alt oraş şi am hotărât să mergem cu caiacul. Atunci mi-am zis că trebuie să merg duminică să iau masa la un restaurant la care nu am mai fost până atunci. Mi-am anulat planurile, am ignorat apelurile şi timp de două zile m-am adâncit în citit. Cu toate astea, nu am reuşit să ies din starea de melancolie, încă mă simţeam singur. Abia luni dimineaţă, când am plecat la serviciu, mi-am mai revenit puţin”, a spus un participant la studiu.

Multe persoane singuratice îşi doresc fie incluse în planurile celorlalţi şi vor să aibă un grup mare de prieteni cu care să vorbească din când în când, dar, câteodată nici acestea nu sunt considerate soluţii eficiente pentru a-i scoate pe oamenii depresivi din starea lor, pentru că fac tot posibilul să evite contactul cu ceilaţi. Aceste acţiuni pot conduce la o spirală mai adâncită a singurătăţii.

“Creierul unui om depresiv îl impinge pe acesta să ia decizii pe care un om fericit nu le-ar lua în considerare”, conform unor studii realizate de cuplul de psihologi John şi Stephanie Cacioppo de la Universitatea din Chicago.

Cercetătorii au ajuns la concluzia să activitatea electrică care loc în creierul unei persoane singuratice are loc mai rapid decât în creierul unui om fericit. “Singuraticii se feresc în subconştient de toate pericolele sociale.”

“Când mă simt singur, creierul meu este deja atent la tot ce mă înconjoară”, a spus John Cacioppo, profesor de psihologie, psihiatrie şi ştiinţe comportamentale.

Cacioppo ne sfătuieşte ca atunci când credem că vom intra într-o stare de melancolie sau când deja ne simţim singuri, să încercăm pe cât posibil să combatem dorinţa de izolare.

În primul studiu publicat la începutul lunii iulie, au participat 70 de persoane, dintre care 38 erau singuratice şi doar 32 nu erau depresive. Cercetătorii au utilizat electroencefalograful pentru a evalua modificările activităţii cerebrale în timp ce rezolvau testul Stroop, în care participanţii vedeau cuvinte scrise cu diferite culori şi erau puşi să identifice culorile, nu înţelesul cuvintelor. Un sfert dintre cuvinte erau pozitive (ex: admiraţie), un sfert erau negative (ex: neplăcut, nedorit), un sfert transmiteau emoţii pozitive (ex: bucurie, fericire), iar restul erau cuvinte care transmiteau emoţii negative (ex: nervos)

La celălalt studiu publicat în august, au luat parte 19 oameni, dintre care 10 erau singuratici. Acestora li s-au arătat 28 de imagini în timp ce activitatea lor cerebrală era urmărită tot prin intermediul unor electroencefalograme.

Singurătatea nu este acelaşi lucru cu a fi singur. Poţi fi mulţumit şi împlinit chiar dacă eşti singur. Singurătatea are loc atunci când te simţi exclus din punct de vedere social, atunci când are loc o discrepanţă între dorinţa ta de a avea relaţii sociale cu cei din jur şi relaţiile sociale pe care le ai de fapt.

Trebuie să fi conştient de efectele pe care le are singurătatea asupra creierului tău, ceea ce conduce la o hipervigilenţă la pericolele din jur şi îţi întăreşte paranoia. “Dacă te simţi singur ar putea fi un semn de alarmă că trebuie să îţi analizezi interacţiunile sociale”, a spus Cacioppo.

Dezvoltă un plan de acţiune, nu e suficient să te bazezi pe invitaţii aleatorii. Fă-ţi un calendar şi o hartă a vieţii tale sociale. În caz că nu ai planuri cu cei din jurul tău, ia iniţiativa şi invită-i tu prima dată la o activitate. Petreceţi timpul cu persoane care au preocupări similare cu interesele şi valorile tale. Dacă nu găseşti în cercul tău de cunoştinţe asemenea persoane, dar îţi place să citeşti, înscrie-te la un club de carte, iar dacă eşti un iubitor al sportului, înscrie-te într-un grup de sportive, sunt doar câteva dintre sfaturile oferite de psihologi.