Curtea de Conturi acuză cele două bănci pentru locuinţe că şi-au vândut produsele către minori şi vârstnici şi că folosesc subvenţiile de la stat pentru bonificaţie la depozite

Autor: Anelis Baciu 25.09.2015

În loc să se construiască locuinţe, subvenţiile s-au transformat în bonusuri de 25% dobândă, acordate inclusiv copiilor.

Subvenţiile de 800 mil. lei ar fi trebuit să contribuie la con­strucţia şi renovare a mii de locuinţe, dar sistemul s-a trans­format într-unul de bo­nusare cu 25% pe an a depozitelor ban­care pe banii statului.

Corectitudinea funcţionării siste­mu­lui de economisire-creditare, apărut pe piaţa românească în urmă cu zece ani, este pusă la îndoială de Curtea de Conturi, care a demarat o investigaţie la băncile pentru locuinţe, potrivit unor surse din piaţa financiară.

Sistemul de economisire-creditare pen­tru locuinţe din România include numai două bănci, BCR Banca pentru Lo­cuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, instituţii care aveau la finalul anului trecut circa 600.000 de clienţi.

Curtea de Conturi suspectează băncile pentru locuinţe că şi-ar fi vân­dut produsele către copii minori şi vârst­nici, adică tocmai unor persoane care nu se încadrează la astfel de sche­me de economisire-creditare.

În plus, instituţia pune în discuţie şi po­­sibilitatea majorării în mod ilegal de către bănci a subvenţiei încasate de la stat prin includerea unor comisioane în ba­za de calcul a primei. Contactaţi de ZF, oficialii celor două bănci nu au trans­­mis un comentariu  până la închi­derea ediţiei.

Modelul de business al băncilor pen­tru locuinţe se bazează pe sprijinul sta­tului, care plăteşte clienţilor o primă de 25% din suma economisită într-un an, limitat la un depozit de 1.000 de euro.

Practic, cine economiseşte 1.000 de euro pe an primeşte de la stat  250 de eu­ro, iar la această suma se adaugă şi boni­fica­ţia primită de la bancă. În prac­tică, clienţii care veneau cu 5 - 10.000 euro aduceau la banca de locuinţe mai multe CNP-uri, inclusiv ale copiilor şi ale unor persoane vârstnice care nu se în­cadrau în condiţiile legii şi împărţeau su­mele în depozite de către 1.000 de eu­ro pentru a beneficia de bonus pentru toată suma.

Mai mult,  chiar funcţionarii băn­ci­lor sugerau clienţilor să procedeze aşa, iar bonusul de 25% a devenit cu atât mai atractiv cu cât dobânzile actuale la de­pozite au ajuns la 2-3% pe an.

Legea prevede însă că prima de la stat se achită clientului numai cu con­di­ţia „justificării în scop locativ“, cu alte cu­vin­te rezultatul schemei de econo­mi­sire-cre­di­tare trebuie să fie achiziţia unei lo­cu­in­ţe, fie modernizarea unui imobil vechi.