Adevărul negru din spatele primirii refugiaţilor sirieni în Germania: Imigranţi est-europeni plătesc preţul şi sunt deportaţi pe capete

În spatele politicii Germaniei de primire a refugiaţilor sirieni stă totuşi un compromis care nu poate fi ignorat. Preţul pentru azilul sirienilor este plătit de imigranţii din Balcani, care sunt deportaţi pe capete, scrie Wall Street Journal. 

Un exemplu concret este cel al unui imigrant albanez. Guvernul german a refuzat cererea de azil a lui Albert Kulemani la începutul lunii. Acum albanezul de 36 de ani stă cu lucrurile împachetate şi aşteaptă inevitabilul. ”Autorităţile nu ne spun dinainte. Ne dau 5-10 minute să ne strângem hainele şi nimic mai mult”, a spus albanezul care a ajuns împreună cu soţia sa în Germania în august.

În spatele presupusei primiri a imigranţilor totuşi, stă o politică extrem de dură cu persoanele care nu se califică pentru azil.

În condiţiile în care autorităţile germane sunt copleşite de un nou val de imigranţi din Siria, Berlinul a început să intensifice deportările din taberele special de imigranţi din Balcani, pentru a oferi răgaz guvernului şi pentru a descuraja est-europenii să îşi părăsească ţara din motive economice. Mesajul este simplu: cei care vin în Germania strict pentru a căuta o viaţă mai bună vor fi trimişi imediat înapoi.

De asemenea, primirea imigranţilor care fug de război şi persecuţie este parte din politica Cancelarului Angela Merkel de a-şi ţine poporul de partea ei. În timp ce guvernul se pregăteşte pentru venirea a aproape un milion de refugiaţi anul acesta, politicienii care o susţin pe Merkel se tem că susţinerea publică va scădea când vor apărea provocările economice şi sociale aduse inevitabil de valul masiv de imigranţi.

Îngrijorările sunt cu atât mai mari în condiţiile în care guvernele regionale şi locale, cărora Merkel le-a promis că va accelera procesarea refugiaţilor în azile, s-au întâlnit din nou joi pentru a cere Berlinului mai mulţi bani pentru a putea face faţă crizei imigranţilor.

Bavaria, un stat german conservator şi punctul principal de intrare pentru imigranţii din Orientul Mijlociu şi Balcani, intensifică puternic eforturile de a înăspri condiţiile pentru aplicaţii de azil din ţările considerate ”sigure”. În timp ce sierienilor li se permite în general azil, persoane din Albania, Kosovo şi Serbia sunt trimise direct în foste barăci militare sau baze SUA transformate în centre de repatriere pentru persoane care vor fi deportate.

Din ianuarie în august, persoane din ţările Balcanice au reprezentat aproape 40% din cei 231,302 de cereri de azil pentru Germania. Din cererile procesate în acea perioadă, mai puţin de 0,3% dintre aplicaţii din Balcani au primit azil.