România are 12,6 milioane de persoane apte de muncă, dar mai puţin de 5 milioane lucrează

Aproape 3,7 milioane de români sunt trecuţi în statistici la rubrica „alte categorii“, nefiind nici salariaţi, nici şomeri, nici elevi sau studenţi. Ce sunt de fapt?

Dacă toţi cei 3,7 milioane de români ar fi declaraţi şomeri, România ar avea o rată a şomajului de aproape 50%, de aproape zece ori mai mare faţă de cea declarată oficial.

Anomaliile din statistici prind forme noi odată cu recalcularea unor indicatori pe baza populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2015. Astfel, potrivit celei mai recente publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), la începutul acestui an, dintre cei 19,8 locuitori ai ţării, un număr de 12,6 milioane reprezentau „resursele de muncă“, în timp ce alte peste 7,2 milioane de persoane reprezentau populaţia în afara resurselor de muncă (pensionarii, copiii, persoane cu dizabilităţi care nu pot munci).

Din totalul celor 12,6 milioane de „resurse de muncă“, numai 4,9 milioane de persoane au statut de salariat, în timp ce alte 3,7 milioane se află în „pregătire profesională“, 3,5 milioane intră la rubrica generică de „alte categorii“, iar 0,47 milioane sunt în şomaj, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică în lucrarea „Balanţa forţei de muncă la 1 ianuarie 2015“.

Întrebaţi ce cuprinde rubrica „alte categorii“ din rândul persoanelor apte de muncă, reprezentanţii INS au transmis că în aceasta sunt incluşi „lucrătorii pe cont propriu, patronii şi lucrătorii familiali neremuneraţi“.

„Aceasta este una dintre marile probleme legate de statistica forţei de muncă, pentru că sunt incluşi în categoria persoanelor ocupate cei care lucrează în agricultură, adică cei care au un pogon de pământ în familie. Este o minciună sfruntată, pentru că mulţi nu lucrează acel pământ, sunt angajaţi la negru sau apar ca ocupaţi şi ei sunt la muncă în Italia, fiind, de fapt, şomeri pe termen lung“, a spus profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de sociologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii din Bucureşti. În opinia lui, patronii sau lucrătorii pe cont propriu (întreprinderi individuale, persoane fizice autorizate) nu pot fi în număr mai mare de câteva sute de mii, ceea ce înseamnă că majoritatea celor incluşi în rubrica „alte categorii“ sunt persoane care lucrează în agricultură.

Nu de aceeaşi părere este fostul ministru al muncii Mariana Câmpeanu, care spune că aşa se fac statisticile şi în celelalte state europene.

„Cei incluşi la această rubrică sunt persoane ocupate în agricultură, lucrează la negru sau au afaceri individuale. Aceste persoane nu pot fi asimilate şomerilor, pentru că aşa se calculează statisticile în întreaga lume, nu există nicio diferenţă dintre metodologiile de calcul ale Statisticii din România faţă de cele din Germania sau din Franţa. În plus, să nu uităm că există două rate ale şomajului, iar una dintre ele este mereu mai mare, cea calculată conform standardelor Biroului Internaţional al Muncii şi care îi include pe toţi cei care îşi caută de muncă“, a explicat Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii în guvernele conduse de Călin Popescu Tăriceanu şi de Victor Ponta.

Pe de altă parte, profesorul Preda a mai precizat că datele provenite de la instituţiile oficiale nu sunt armonizate şi că există, de exemplu, o rată a şomajului publicată de Institutul Naţional de Statistică şi o altă rată a şomajului publicată de Ministerul Muncii.

„De ce nu se armonizează aceste date dacă sunt furnizate de instituţii publice? În plus, nu putem compara situaţia din România cu cea din Occident, unde o persoană care are un hectar de teren şi o fermă poate avea un trai decent, pe când în România moare de foame. În plus, în Ocident ai cel mult 7% din populaţie ocupată în agricultură, în timp ce în România aproape jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural, iar peste 25% din forţa de muncă lucrează în agricultură“, a mai spus Marian Preda.

Resursele de muncă reprezintă populaţia în vârstă aptă de lucru (bărbaţii cu vârste între 16 şi 64 de ani şi femeile cu vârste între 16 şi 59 de ani în 2014), dar şi salariaţii peste aceste vârste, patronii, şomerii etc.

Potrivit datelor INS, în structura populaţiei ocupate civile (care reprezintă peste 8,4 milioane de persoane), sunt incluse toate persoanele care, la sfârşitul anului, aveau un loc de muncă legal în activităţile neagricole din sectorul formal sau în activităţi din agricultură, cu statut de: salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi, membri ai unor societăţi agricole sau ai unor cooperative. Nu este inclus personalul Ministerului Apărării, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii (cadre militare sau persoane asimilate acestora, militari în termen), deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice sau obşteşti. 

Datele INS sunt calculate pe baza informaţiilor colectate prin intervievarea persoanelor de 15 ani şi peste dintr-un eşantion trimestrial de circa 28.000 gospodării, reprezentativ pentru toate categoriile de populaţie.