Subfinanţarea gravă la investiţii menţine iluzia deşartă a abundenţei de bani în buget

Autor: Iulian Anghel 28.10.2015

Cheltuielile pentru in­vestiţii (cheltuielile de capital şi din fonduri UE) au fost în primele nouă luni din an de 19 miliarde de lei, adică la 57% din „plan“. Investiţiile continuă să fie sacrificate şi în 2015, în ciuda creşterii economice peste aşteptări, a veniturilor bugetului general consolidat peste program (plus 8,8% în ianuarie – septembrie 2015, an/an) şi a unei mai bune alocări bugetare pentru programele dezvoltate cu fonduri UE (10,8 miliarde de lei, adică un plus de 42% faţă de ianuarie – septembrie 2014). Cheltuielile de capital (investiţiile din buget) sunt la nouă luni, potrivit execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor, de doar 7,6 miliarde de lei, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (în uşoară ameliorare faţă de ianuarie – august când au fost cu 15% mai mici, an/an.).

Prin urmare, bugetul general consolidat rămâne pe excedent cu 6,1 miliarde de lei (0,87% din PIB), o situaţie care nu ajută pe nimeni, în condiţiile în care bugetul pe 2015 este fundamentat pe un deficit de 1,8% din PIB (13 miliarde de lei).

Este o situaţie mai proastă ca anul trecut când bugetul la nouă luni a fost pe excedent – 0,06% din PIB.

Existenţa excedentului când bugetul este programat să aibă de­ficit nu arătă decât o execuţie defec­tuoasă, pentru că există o colectare mai bună a veniturilor în 2015, dar nu extraordinară şi nicidecum în măsură să justifice acest excedent.

De altfel, guvernul va plăti o parte din datoriile sale programate în 2016 (pentru drepturile salariale câştigate în instanţe – 1 mld. lei) încă de anul acesta pentru că are bani cu care nu are ce face întrucât nu reuşeşte să-i cheltuiască în investiţii. De pildă, dacă ar fi fost în grafic cu investiţiile programate la începutul anului, de aproape 45 mld. lei, guvernul ar fi trebuit să raporteze acum cheltuieli de 33 de miliarde de lei, nu de 19 miliarde de lei, ceea ce ar fi făcut ca bugetul consolidat să fie pe deficit cu 8,4 miliarde de lei (peste 1% din PIB), nu pe excedent de 6,1 mld. lei.

În afara acestui aspect sensibil al investiţiilor din buget, execuţia bugetară arată bine. Creşterea economică peste cea de 2,5% din PIB pe care este fundamentat bugetul se vede şi în încasări (care cresc însă marginal ca pondere în PIB – 0,7 puncte procentuale).

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat (169 de miliarde de lei) au fost în ianuarie - septembrie cu 8,8% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Au crescut veniturile din impozitul pe venit (+ 13,6%), TVA (+ 12,5%), venituri nefiscale (+ 12,8%), impozit pe profit (Ă 10,9%) şi accize (+ 8,2%).

Încasările din contribuţii de asigurări sociale au scăzut cu 1,4% faţă de anul anterior, fiind in­fluenţate, arată Finanţele, de redu­cerea cu 5 puncte a contribuţiilor angajatorilor, începânt cu toamna  lui 2014, cât şi de creşterea pe anul 2015 cu 0,5 puncte procentuale a cotei de contribuţie către pilonul II de pensii.

Cheltuielile bugetului general consolidat (163 de miliarde de lei), au crescut în termeni nominali cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (s-au diminuat cu 0,2 puncte procentuale ca pondere în PIB).

O reducere semnificativă s-a înregistrat în cazul cheltuielilor cu dobânzile (- 8,1%). Au crescut, de asemenea, cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (+ 41,7%) lucru ce nu a ajutat însă prea mult cheltuielile totale cu investiţiile - cheltuielile de capital fiind cu 6% mai mici decât cele realizate în ianuarie – septembrie 2014, an care a fost cel mai prost din ultimii nouă ani în privinţa investiţiilor făcute din buget.