Cel mai greu examen pentru sistemul medical românesc: supravieţuirea celor 90 de tineri arşi grav în incendiul din clubul Colectiv

Întrebarea este dacă România va putea depăşi situaţia actuală cu resurse proprii sau dacă este necesară o intervenţie a specialiştilor din străinătate, cu o experienţă mai mare în tratarea pacienţilor arşi.

„Experienţa noastră cu arşii este foarte puţină şi nu ne pricepem, mai ales la pacienţii care au nevoie de îngrijire pe termen lung, care trebuie să treacă prin zeci de operaţii de piele. Oamenii care suferă de arsuri grave pot muri în timp, la o lună sau două după accident. Tocmai aici ne lipseşte expertiza şi aici avem nevoie de ajutor din străinătate“, este de părere medicul Wargha Enayati, fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, reţea care în prezent este deţinută integral de fondul de investiţii Mid Europa Partners.

El a mai precizat că există spitale din străinătate care au spus de-a lungul timpului că ne stau la dispoziţie, dar nu ştie dacă le-a fost solicitat ajutorul. Cert este însă că, în fazele următoare, cu siguranţă că personalul medical din România care se ocupă de pacienţii arşi în incendiul de vineri seară va avea nevoie de expertiză din străinătate.

În spitalele Capitalei erau internaţi ieri 140 de răniţi în incendiul de la clubul Colectiv din Capitală, iar 80 - 90 de pacienţi se află în stare critică şi foarte gravă, potrivit datelor Minis­terului Sănătăţii, citate de Mediafax. Cel mai recent bilanţ al incendiului de vineri seară arată că 30 de persoane au decedat în urma accidentului, însă premierul Victor Ponta a avertizat că numărul deceselor ar putea să se dubleze, potrivit concluziei unui grup de lucru organizat la guvern.

„Pe termen lung, pentru tratarea arşilor este nevoie de expertiză din străinătate. Noi am avut un pacient cu arsuri pe 75- 80% din suprafaţa cor­pului – care în mod normal nu supravieţuieşte în cazul tratamentului aplicat în România – pe care l-am evacuat în străinătate pentru recu­perare, iar după doi ani de tratament s-a întors în România“, a mai spus Enayati. De aceeaşi părere este şi Sergiu Neguţ, consultant şi partener în cadrul companiei de consultanţă medicală Intermedicas, care afirmă că există o expertiză mult mai mare în zona de arşi în rândul ţărilor din zona de teatru de război.

„În acest context, expertiza acumulată de personalul medical din ţările aflate în zone de conflict este utilă, întrucât tratamentul pe termen lung al arşilor este mult mai complicat, iar noi nu avem suficient de multă experienţă în această zonă“, a spus Neguţ.

Alte semne de întrebare generate în urma accidentului din clubul Colectiv sunt legate de capacitatea sistemului medical românesc de a face faţă nevoilor pacienţilor în cazul unei catastrofe.

„Ce s-ar fi întâmplat dacă într-un oraş cu 2 milioane de locuitori erau 1.000 de răniţi? Nu suntem deloc pregătiţi pentru astfel de situaţii. Ce nu reuşesc eu să înţeleg este că, dacă la un număr relativ mic de răniţi, noi funcţionăm la capacitate maximă în sistemul public, oare de ce încercăm să excludem sistemul privat de sănătate din sistemul de urgenţă? Înţeleg că urgenţa este pentru toată lumea, bogaţi sau săraci, dar s-ar putea da o lege prin care, de exemplu, în cazul unor catastrofe, pacienţii să beneficieze de asistenţă gratuită în regim de urgenţă şi în privat, măcar în primele 4 - 5 zile“, a adăugat Wargha Enayati, care a mai menţionat că o astfel de soluţie ar fi posibilă, în contextul în care în prezent 30% din pacienţii de la terapie intensivă sunt îngrijiţi în sistemul privat.

Variante de răspuns la întrebările ridicate în urma accidentului de vineri sunt oferite chiar de medicii direct implicaţi în tratarea bolnavilor, care atrag atenţia asupra vulnerabilităţii sistemului, dar şi asupra solidarităţii manifestate în rândul personalul medical: „(…) S-au mobilizat toţi medicii din secţia de chirurgie. Şeful secţiei, prof. Traean Burcoş, debrida şi curăţa arsurile cot la cot cu rezidenţii dumnealui. A venit personal de pe toate secţiile spitalului. Au fost 40 de cadre medicale pentru 7 victime. Atenţie! Cadre medicale înseamnă medici, asistente, tehnicieni, infirmiere, brancardieri. Numai un imbecil îşi închipuie că deficitul de personal este numai în rândul medicilor. Deci la întrebarea: de câte cadre medicale este nevoie pentru 180 de victime? Răspuns: cam de 800 - 1.000. Cam câţi sunt disponibili la ora actuală în Bucureşti? Păi cam ăştia am fost toţi! Aoleo... păi şi noi ce ne facem în cazul unei calamităţi cu 2000 de victime? Răspuns: Ne ia dracu pe toţi! (…)“, a povestit Cosmin Humulescu, medic la spitalul Colţea, într-o postare pe reţeaua de socializare Facebook.

Pe de altă parte, sistemul medical privat şi-a manifestat disponibilitatea de a veni în ajutorul spitalelor publice atât cu resurse materiale, cât şi cu personal medical.

Astfel, reprezentanţii celor mai mari reţele private de sănătate locale au spus că şi-au oferit colaborarea către spitalele publice cu materiale sanitare şi medicamente, iar medici şi asistente din spitalele private sunt gata să meargă sau au mers în spitalele publice unde sunt astăzi trataţi cei 140 de răniţi ca urmare a incendiului de la clubul Colectiv din Bucureşti.

„Ne-am oferit disponibilitatea cu medicamente şi materiale sanitare şi am şi fost solicitaţi de spitalul Floreasca. Nu am preluat pacienţi, ni s-a spus că nu este nevoie. Toate intervenţiile se fac centralizat, sub un comandament unic. Întrebarea de acum încolo este dacă vor fi resurse suficiente de tratament în spitalele de stat în perioada următoare“, a spus Florin Andronescu, fondator al spitalului privat Sanador. De asemena, reţeaua MedLife a pus la dispoziţia spitalelor publice două ventilatoare, dar deo­camdată li s-a spus că nu este nevoie, iar trei asistente din cadrul reţelei au mers să ajute în spitalele publice, afirmă surse din cadrul companiei.

„Sunt convins că medicii din spitalele publice vor apela la cele mai bune soluţii. Următoarele 24 de ore sunt critice“, au spus sursele citate.

Pacienţii cu arsuri sunt cei mai costisitori, după cum au afirmat de mai multe ori în acest weekend oficiali din sistemul medical de stat.

Costul tratamentului unei persoane cu arsuri este între 500.000 şi un milion de euro, pentru o perioadă de trei luni, cât poate dura perioada necesară vindecării unui pacient care a suferit arsuri grave, potrivit lui Ioan Lascăr, şeful Clinicii de Chirugie Plastică a Spitalului Floreasca, citat de Mediafax.

La rândul său, premierul Victor Ponta a afirmat că în cazul de faţă nu contează acest aspect, susţinând că „ne costă cât e nevoie“.

Oamenii s-au grăbit să răspundă apelului de a dona sânge pentru victimele incendiului